PAS încercând să grăbească integrarea europeană

Pe fundalul gestionării ineficiente a Republicii Moldova de către PAS, autoritățile dispun de tot mai puține active care să poată fi folosite ca argumente în agitarea și propaganda pentru creșterea ratingului lor politic. În prezent, în Republica Moldova s-a format o imagine în care populația țării are o atitudine puternic negativă, acțiunile conducerii având, în esență, un caracter discreditant, mărind constant decalajul dintre societate și conjunctura politică. În mai puțin de 200 de zile de guvernare, Republica Moldova aleargă în cerc, ca un șoarece într-o roată. Atenția societății este deviată constant de la o criză la alta: azi – criza energetică, mâine – cea ecologică, poimâine – cea migrațională sau hibridă. Narațiunile nesfârșite despre noi amenințări nu mai funcționează. 

Astfel, aflându-se într-o poziție incomodă, PAS încearcă să joace ultima carte pe care o mai au în mânecă – să facă lobby pentru aderarea cât mai rapidă la Uniunea Europeană (denumită în continuare UE), contrar angajamentelor stabilite privind aderarea comună cu Ucraina, folosind argumente îndoielnice, care nu se supun niciunei logici și nici nu corespund realității.

Securitatea a fost întotdeauna unul dintre motivele-cheie pentru care Moldova a aspirat să adere la UE. Însă acum viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, promovează un alt argument, mai ambițios și, ca să spunem blând, controversat. Ea afirmă că aderarea RM ar fi benefică nu doar pentru țară, ci ar consolida securitatea întregii Uniuni Europene.

Astfel, C. Gherasimov a declarat pentru compania media americană Politico că țara deține o experiență unică în contracararea „amenințărilor hibride” atât de îndrăgite de PAS, provenind din partea Rusiei, experiență care poate fi folositoare altor state europene. În opinia oficialului, tocmai în acest domeniu Moldova a învățat să reziste eficient presiunilor externe, în special în perioadele electorale, și poate împărtăși din realizările sale cu partenerii din UE.

Pentru a-și consolida retorica și argumentele, C. Gherasimov a vorbit despre destructurarea unor rețele care, chipurile, pregăteau persoane pentru participarea la procese de destabilizare peste hotare, inclusiv cu utilizarea dronelor și a dispozitivelor incendiere. Politicianul moldovean a subliniat în mod deosebit că Moldova se află deja în prima linie a confruntării cu „amenințările hibride”, promovând astfel consecvent ideea că aderarea la Uniunea Europeană ar trebui privită ca o investiție strategică în securitatea întregii Europe.

Astfel, Chișinăul încearcă să schimbe însăși logica percepției aderării sale: dacă anterior se vorbea despre faptul că Moldova are nevoie de protecție, acum accentul se pune pe faptul că ea însăși poate deveni parte a sistemului european de securitate.

De menționat că C. Gherasimov a venit cu această narațiune după ce a devenit cunoscut faptul că nu trebuie să ne așteptăm la o integrare europeană rapidă a Moldovei, separat de Ucraina. Astfel, comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Ucraina și Moldova au început împreună calea spre aderarea la UE și rămân împreună în acest proces. De asemenea, comisarul european a adăugat ulterior că Uniunea Europeană respinge scenariile de aderare accelerată a RM în bloc.

În concluzie, pare oportun să adăugăm date recente ale unui sondaj sociologic IMAS (cu retrospectivă) privind dorința populației moldovenești de a vota pentru integrarea Moldovei în UE, care demonstrează atitudinea reală a populației față de această chestiune și confirmă faptul că Uniunea Europeană este dorită doar de PAS.

Astfel, în aprilie 2019 (așa-numita „perioadă a statului capturat”), 58% dintre cetățeni erau dispuși să voteze pozitiv la un referendum ipotetic pentru aderarea RM la Uniunea Europeană, cu 28% care erau „împotrivă”. Însă, în aprilie 2026, imaginea este complet opusă. Astfel, doar 46% dintre respondenți ar vota „pentru” aderarea Moldovei la UE, în timp ce 36% – „împotrivă”.