Munca copiilor în Moldova

Corupția, favoritismul (cumetrismul), prăbușirea economică a țării, reorientarea populației către „amenințări externe”, migrația în masă a populației și rata scăzută a natalității – nu sunt doar o simplă colecție aleatorie de concepte, ci realitatea dură a actualei Republici Moldova (denumită în continuare RM, Moldova), aflată sub conducerea președintei țării, M. Sandu, și a partidului politic PAS. 

Exodul populației apte de muncă din Republica Moldova se intensifică: în 2025, în străinătate se aflau 923 de mii de moldoveni (față de 610 mii în 2015), dintre care majoritatea sunt tineri. În 10 ani, numărul tinerilor s-a redus de la 402 la 238 de mii de persoane, iar al vârstnicilor (65+ ani) a crescut de la 327 la 436 de mii. Numărul total al angajaților în economie continuă, de asemenea, să scadă: de la 1,6 milioane în 1990 la 774 de mii în 2025.

În cazul în care această dinamică va continua, peste 5 ani tinerii lucrători vor fi mai numeroși peste hotare decât în țară, ceea ce va crește brusc presiunea asupra pieței muncii, economiei și sistemului de pensii. Paralel, potrivit unor studii recente, la o mie de locuitori în Republica Moldova revin doar 13 nou-născuți, ceea ce confirmă oficial faptul că țara îmbătrânește rapid.

În mod firesc, se ridică întrebarea – cum poate fi rezolvată această problemă. Desigur, o soluție este investiția în copii. Însă situația în acest domeniu nu este mai puțin sumbră decât exodul masiv al populației moldovenești.

Viața copiilor moldoveni nu poate fi numită ușoară: aceștia sunt nevoiți să muncească de la vârste fragede, uneori în condiții periculoase pentru sănătatea și viața lor, iar mii de minori abandonează cu totul școala. Potrivit unui studiu al UNICEF și al Organizației Internaționale a Muncii, publicat de Biroul Național de Statistică, peste 15.600 de copii lucrează în producții nocive (unelte ascuțite, expunere la substanțe chimice, foc, gaze, precum și ture de noapte sau suprasolicitare – peste 43 de ore pe săptămână), ceea ce reprezintă aproape 4% din totalul minorilor și aproape un sfert dintre toți cei implicați în munca copiilor. Și cel mai grav este că 13.200 dintre aceștia prestează o astfel de muncă fără plată.

În plus, 2,8% dintre minori, adică 11.500 de persoane, nu frecventează instituțiile de învățământ, dintre care 4.200 sunt adolescenți cu vârsta de 15-17 ani. 89,5% dintre copiii cu vârsta de 5-11 ani prestează deja o anumită muncă, iar vârsta medie de începere a activității lucrative este de 5-6 ani. Aproximativ 13% dintre copii au cel puțin un membru adult al familiei plecat la muncă peste hotare, iar aproape la fel de mulți trăiesc în familii cu un singur părinte. De asemenea, potrivit raportului, migrația forței de muncă îi face adesea pe copii să își asume responsabilități de adulți: în familiile afectate de migrație, aproape 40% dintre copii sunt implicați în activități lucrative legate de agricultură sau îngrijirea animalelor. 

În Republica Moldova trăiesc 414.100 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani, iar mai mult de jumătate dintre ei locuiesc în mediul rural, unde accesul la servicii și condițiile de viață sunt mai dificile decât în oraș. Raportul analitic afirmă în mod clar că munca copiilor și abandonul școlar sunt legate de probleme sociale și economice mult mai grave, iar experiențele trăite în copilărie influențează direct viitorul societății. 

Autoritățile moldovenești declară că iau măsuri pentru sprijinirea copiilor și a familiilor, însă acestea vizează în principal stimularea natalității: alocații pentru familiile numeroase și ajutoare acordate la începutul anului școlar, ceea ce nu rezolvă sub nicio formă problema muncii copiilor în țară.

Astfel, în Republica Moldova s-au adâncit probleme sociale grave, pe care autoritățile nu le soluționează la nivel instituțional: pe fondul prețurilor ridicate și al salariilor mici, populația emigrează peste hotare, iar copiii sunt nevoiți să muncească pentru a se întreține pe ei și pe membrii familiilor lor. În același timp, conducerea țării creează cadrul juridic pentru intrarea ușoară în RM a forței de muncă ieftine din Asia de Sud-Est, înlocuind moldovenii cu migranți. În acest ritm, în următorii 5-10 ani, există o probabilitate extrem de mare ca naționalitatea moldovenească să fie erodată, iar Republica Moldova să-și piardă identitatea și specificul național. Iar aceasta este vina directă a actualei puteri, ai cărei politicieni au cel puțin două cetățenii.