Populația de copii din Republica Moldova, în scădere continuă

Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat raportul anual privind situația copiilor în Republica Moldova, datele reflectînd o accentuare a declinului demografic și discrepanțe economice majore între mediul urban și cel rural.

La 1 ianuarie 2025, în țară erau înregistrați 553,0 mii de copii cu vîrsta cuprinsă între 0 și 17 ani, număr ce reprezintă 23,2% din totalul populației cu reședință obișnuită. 

Conform datelor oficiale, în cursul anului 2025 s-au înregistrat 22,1 mii de născuți-vii, număr aflat în scădere cu 6,6% comparativ cu anul precedent. În structura nou-născuților s-a menținut predominarea băieților, care au constituit 51,2% din total. 

Raportul evidențiază diferențe clare de comportament demografic în funcție de regiune. Vîrsta medie a femeilor la prima naștere a constituit 26,7 ani, însă mamele din mediul rural rămîn considerabil mai tinere, înregistrînd o vîrstă medie de 24,4 ani, comparativ cu 28,5 ani în cazul femeilor din mediul urban. 

Declinul demografic a influențat direct și sistemul de educație timpurie. La sfîrșitul anului 2025, în instituțiile de învățămînt preșcolar și antepreșcolar erau înscriși 122,9 mii de copii, cu 3,4% mai puțini față de finele anului 2024, reducerea cea mai severă fiind raportată în sate (-4,8%). 

Deși la nivel național gradul mediu de ocupare a instituțiilor este de 70 de copii la 100 de locuri, presiunea rămîne critică în orașe și în special în Capitală. În mediul urban, indicatorul ajunge la 89 de copii la 100 de locuri, municipiul Chișinău înregistrînd cea mai ridicată rată de aglomerare – 97 de copii la 100 de locuri, urmat de municipiul Bălți cu 91. La polul opus se află raionul Leova, unde la 100 de locuri revin doar 36 de copii. 

În ceea ce privește învățămîntul primar și secundar general, în anul de studii 2025/2026 au fost înscriși 334,6 mii de elevi. Statisticile arată că fetele devin majoritare doar în învățămîntul liceal, reprezentînd 55,7% din totalul elevilor din această treaptă. 

Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice scoate la iveală vulnerabilitatea financiară a familiilor cu minori. Veniturile medii lunare ale gospodăriilor cu copii au constituit 4.870,8 lei per persoană, valoare de 1,4 ori mai mică decît cea a gospodăriilor fără copii. Situația se agravează direct proporțional cu numărul de minori: dacă o familie cu un singur copil înregistrează un venit mediu de 5.750,6 lei lunar per membru, în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii veniturile coboară la 3.423,2 lei. 

Gospodăriile cele mai defavorizate rămîn concentrate în sate, unde se regăsesc 61,2% din totalul familiilor cu trei sau mai mulți copii și 79,8% din numărul total de 17,4 mii de copii aflați în situații de risc (majoritatea din cauza neglijării). Tot în mediul rural se atestă o rată mai mare a familiilor care au cel puțin un membru plecat la muncă peste hotare – 14,9%, față de 8,2% în orașe. 

Discrepanțele se mențin și la nivelul condițiilor de trai. În timp ce în mediul urban peste 98% din gospodăriile cu copii dispun de apeduct și sisteme de canalizare, în mediul rural doar 64,1% beneficiază de baie sau duș în interiorul locuinței, iar accesul la gazul din rețea este limitat la doar 33,8% dintre familii.