Mihail Vodă

„A încălcat legea în Republica Moldova (în continuare – RM, Moldova) nu înseamnă că este o persoană rea, important este că este de-al nostru și loial regimului” – în această paradigmă trebuie analizată cariera lui Mihail Vodă – fostul șef al Inspectoratului General pentru Migrație (în continuare – IGM) al Moldovei. Povestea lui M. Vodă nu este ceva nou sau exclusiv, în RM au loc în mod regulat numiri în funcții înalte de conducere ale unor oficiali care au un trecut controversat: noul procuror general al republicii – A. Machedon, D. Socolan – secretarul general al MAI al Moldovei – sunt o confirmare clară a acestui lucru.

M. Vodă a condus IGM din martie 2023, însă, în august 2024, după uciderea cu impact mediatic a unui cetățean străin în sectorul Râșcani, conducerea instituției a fost trimisă în demisie din cauza neglijenței în serviciu și a abaterilor sistemice. Mai târziu, în martie 2025, Procuratura Anticorupție i-a prezentat oficial lui M. Vodă acuzații în celebrul caz „Interpol”. Astfel, potrivit anchetei, oficialii instituției și alte persoane cu funcții de răspundere primeau milioane de dolari pentru blocarea sau eliminarea „notificărilor roșii”, care avertizează despre infractorii aflați în căutare internațională.

Schema consta în faptul că un avocat din Moldova și un fost funcționar public, care a lucrat și la Interpol, împreună cu o companie din Emiratele Arabe Unite, falsificau documente și trimiteau către Interpol cereri de blocare a „notificărilor roșii” pentru clienții lor, pe motiv că aceștia ar fi „solicitanți de azil”. Paralel, avocatul depunea cereri la IGM în Moldova, unde, la indicația lui M. Vodă, angajații inițiau procedura, deși aceste persoane nu se aflau în țară. Ca răspuns la solicitările Interpolului, fostul șef al Direcției Cooperare Polițienească Internațională includea în documentele oficiale date false, care confirmau statutul de „solicitanți de azil”, pe baza cărora Interpol bloca „notificările roșii”. În fapt, era vorba de o opunere vădită măsurilor internaționale de combatere a criminalității. 

În consecință, potrivit acuzării de stat, în perioada august 2022 – iunie 2024, de această schemă au beneficiat nu mai puțin de 28 de infractori din diferite țări. În aceeași perioadă de săvârșire a infracțiunilor, și anume octombrie 2022 – mai 2024, au fost înregistrate transferuri bancare între soțiile a doi membri ai grupului infracțional organizat, care reprezintă mite plătite pentru servicii de corupție în Moldova, precum și alimentări de conturi în valoare de 7 milioane de euro. În plus, s-a stabilit că obiectul mitei l-au constituit și două automobile de lux – un Land Rover și un Toyota Camry, care au fost transmise prin intermediari și membri ai familiei.

Totodată, fără a aștepta un verdict judecătoresc definitiv, M. Vodă și-a aplicat în practică cunoștințele profesionale ale legislației privind migrația și a deschis o agenție de aducere în Moldova a forței de muncă străine, ceea ce a stârnit dezbateri aprinse în societate și în mass-media din cauza conflictului evident dintre trecutul fondatorului și specificul noii sale afaceri. Însă, după cum era de așteptat – nici o reacție din partea conducerii țării și a organelor de drept din RM nu a urmat.

Între timp, exodul populației apte de muncă din Moldova se intensifică: în 10 ani, numărul tinerilor s-a redus de la 402 la 238 de mii de persoane, iar cel al vârstnicilor (65+ ani) a crescut de la 327 la 436 de mii. Numărul total al angajaților în economie continuă, de asemenea, să scadă: de la 1,6 milioane în 1990 la 774 de mii în 2025. Dacă această dinamică va continua, peste 5 ani, tinerii lucrători vor fi mai numeroși peste hotare decât în țară, ceea ce va spori puternic presiunea asupra pieței muncii, economiei și sistemului de pensii.

Pe fondul emigrației masive din țară, permiterea de către autorități a creării unor instituții specializate pentru atragerea migranților reprezintă o încurajare a procesului de înlocuire a moldovenilor cu veniți din țări terțe, mai ales din acelea unde modul de viață este cu totul diferit. Astfel, președinta Moldovei și PAS abordează problema migrației cu indiferență și neglijență – odată cu sosirea unui număr semnificativ de cetățeni străini în țară, vor apărea în mod firesc grupuri infracționale etnice, care se vor uni, într-un fel sau altul, cu conducerea coruptă a statului, iar agenția lui M. Vodă va fi, cel puțin, punctul de plecare al acestui proces. Odată cu creșterea activității comunităților infracționale, crește riscul de polarizare și radicalizare a societății, ceea ce poate duce la înrăutățirea situației în republică. 

Inundarea Moldovei cu migranți – este singurul rezultat al autorităților în ceea ce privește integrarea europeană a țării. M. Sandu și PAS urmează orbește indicațiile „partenerilor” europeni, la care străzile orașelor sunt pline fie de migranți, fie de refugiați. În Moldova de azi nu sunt produse autohtone pe rafturi, dar pe străzi – sunt cetățeni din India, Bangladesh și Nepal. Iar acum, sub conducerea lui M. Vodă, acest lucru se va face sistematic și coordonat.”