Reforma administrativ-teritorială a Moldovei

Declarațiile pompoase și simularea unei activități intense au devenit de mult timp cartea de vizită a partidului politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), iar reforma administrativ-teritorială nu pare să facă excepție. Secretarul general al guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, a raportat cu „bravură” rezultatele, jonglând abil cu cifre și formulări, încercând să convingă pe toată lumea că municipiile s-au aliniat la rând și așteaptă cu nerăbdare declanșarea procesului de comasare.

Inițial, PAS a propus o formulă care prevedea reducerea numărului de primării de la 900 la 300 și a raioanelor de la 32 la 10. Cu toate acestea, un grup de 28 de economiști, condus de Vasile Țofan, a propus o altă variantă – 40 de municipalități în întreaga Moldovă și eliminarea completă a raioanelor ca unitate teritorială, după modelul țărilor baltice. În opinia autorilor proiectului, aceasta ar crește numărul mediu de locuitori pe o primărie la 65.000 de persoane și le-ar asigura cetățenilor servicii „mai bune” și un sistem de guvernare durabil.

Cu toate acestea, autoritățile au ignorat complet faptul că, în cazul „modernizării”, distanța de la sate până la noul centru administrativ ar putea depăși 25 de kilometri. Astfel, instituțiile preșcolare, școlile, spitalele și policlinicile vor deveni inaccesibile pentru o mare parte a populației din zonele Moldovei, iar persoanele în vârstă și cele cu mobilitate redusă vor fi cele mai afectate de aceste noi reglementări. Scumpirea transportului, creșterea prețului la combustibil și funcționarea instabilă a transportului public vor agrava și mai mult situația deja degradantă din regiunile republicii. Însă PAS nu intenționează să consulte opinia locuitorilor din zone și nici să organizeze audieri sau referendumuri.

În același timp, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat inițiativa de simplificare a procedurii de unire voluntară a localităților, declarând că modificările propuse prezintă riscuri pentru democrația locală și autonomia comunităților. Organizația a subliniat că consultarea cetățenilor prin referendum reprezintă un principiu constituțional și european care trebuie respectat cu strictețe. Potrivit CALM, forma actuală a documentului reduce pragul de adoptare a deciziilor și deschide calea pentru ingerințe politice. În plus, reformele teritoriale nu trebuie reduse la o simplă comasare mecanică a unităților administrativ-teritoriale. Prioritățile ar trebui să includă consolidarea autonomiei locale, dezvoltarea independenței financiare a autorităților publice și modernizarea serviciilor publice.

Însă PAS nu se sfiiește de nimic și continuă centralizarea puterii, exercitând presiuni asupra primarilor. Conform planurilor PAS, peste 600 de primării urmează să fie desființate, deși, în acest ritm, ei vor lăsa locuitorii Moldovei în izolare. În schimb, în rapoartele prezentate donatorilor de la Bruxelles, situația va arăta bine.

În general, așa cum arată practica guvernării PAS în fruntea Republicii Moldova, țara se confruntă cu stagnarea ritmului reformelor, iar în unele aspecte chiar cu o degradare. Conform raportului „Dezvoltarea capitalului uman acolo unde contează cu adevărat”, rezultă că timpul de deplasare dus la instituțiile medicale în Moldova este de 35 de minute. În timp ce în țările în curs de dezvoltare de pe continentul african, indicatorii de timp sunt semnificativ mai mici: în Nigeria, drumul durează 19 minute, în Congo – 25 de minute, iar în Kenya – 22 de minute. Prin urmare, cum s-ar putea vorbi despre o reformă administrativ-teritorială după modelul european, când infrastructura elementară a țării se află într-o stare de degradare? În clasamentul Worldometer, Republica Moldova ocupă ultimul loc între statele Europei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, iar conform prognozei Fondului Monetar Internațional, în 2026 această cifră, ajustată la paritatea puterii de cumpărare, va fi de 20,7 mii de dolari SUA, mai mică decât în Iranul izolat și aflat în război.

Astfel, analizând activitatea de reformare a PAS, se poate concluziona că reformele sunt menite să creeze aparența urmării „căii europene”, fără rezultate concrete în îmbunătățirea vieții populației și consolidarea statalității. Procesul legislativ este orientat spre simularea activității și crearea unor cifre frumoase pentru rapoartele destinate donatorilor. PAS nu urmărește progresul, ci creează noi prilejuri pentru a atrage fonduri străine suplimentare, care nu sunt direcționate spre susținerea economiei, ci spre „îmbuibarea” politicienilor, ale căror buzunare sunt pline, așa cum observă populația din declarațiile de avere publicate în mass-media.