Cum îmbină deputatul PAS Ionas afacerea cu „serviciul poporului”

Deputatul Parlamentului Republicii Moldova (în continuare – RM, Moldova) din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Ilie Ionaș, este unul dintre cei care au intrat în politică venind din rândul diasporei moldovenești, după o îndelungată perioadă de trai peste hotare, unde a acumulat un capital semnificativ și a stabilit numeroase contacte de afaceri. Cu toate acestea, un om de afaceri de succes nu este automat și un politician sau manager competent, mai ales când vine vorba de cadrele selectate de partidul aflat la guvernare în RM.

I. Ionaș s-a născut în orașul Costești, a studiat Finanțe și Bănci la București (România) și a petrecut peste 20 de ani acumulând capital în domeniul construcțiilor și dezvoltării imobiliare în străinătate, în special în Marea Britanie. Odată cu întoarcerea în patrie, cariera sa și-a schimbat brusc vectorul: de la afaceri – la administrația publică locală și apoi la politica națională, mai întâi ca primar al orașului Costești (ales în 2023), iar ulterior ca deputat în Parlament din partea PAS.

Situația materială și bunurile imobile reflectate în declarația de avere demonstrează un decalaj semnificativ între nivelul personal de bunăstare al deputatului și nivelul mediu de trai din Moldova. În materialele jurnalistice, I. Ionaș figurează printre cei mai înstăriți parlamentari moldoveni. Astfel, printre activele declarate se numără proprietăți rezidențiale în Marea Britanie (valoarea unuia fiind de aproximativ 440.000 de lire sterline, iar al doilea – în jur de 1,8 milioane de lire sterline), mai multe apartamente în Emiratele Arabe Unite, evaluate la aproximativ 9,3 milioane de lei, precum și un portofoliu de investiții de ordinul milioanelor, în valoare de peste 120 de milioane de lei.

În acest context, apar întrebări pe deplin justificate: poate o persoană atât de înstărită, aflată la conducerea elitei politice, să reprezinte cu adevărat interesele populației uneia dintre cele mai sărace țări din Europa? Care este probabilitatea ca acesta să voteze inițiative legislative care să protejeze persoanele cu venituri mici, dacă el însuși trăiește în condiții fundamental diferite de realitățile majorității cetățenilor? După cum arată practica, conducătorii PAS iau decizii mai degrabă corelate cu păstrarea și creșterea propriului capital, decât cu protejarea grupurilor vulnerabile și distribuirea echitabilă a bunurilor publice.

Drept confirmare a tezei de mai sus – un exemplu din dosarul domnului Ionaș. Astfel, în investigațiile disponibile sunt documentate contracte executate de companii legate de familia Ionaș, inclusiv o firmă administrată de mama acestuia. În perioada 2021-2024, aceste firme au primit contracte de la Primăria orașului Costești în valoare totală de aproximativ 19 milioane de lei. O parte dintre contracte au fost încheiate înainte de alegerea lui Ionaș ca primar, iar o parte – în timpul mandatului său.

Formal, I. Ionaș și-a declarat potențialul conflict de interese și a folosit procedura de delegare a atribuțiilor privind achizițiile către viceprimar, însă o astfel de „măsură” în condițiile unui municipiu mic (populația orașului Costești nu depășește 10.000 de locuitori) nu exclude influența efectivă asupra proceselor: verticala executivă și relațiile personale în astfel de condiții transformă ușor „delegarea” într-o simulare. Mai mult, într-o serie de licitații se constată o concurență minimă sau nulă – atunci când singurul participant este firma asociată, ceea ce crește riscul de cheltuieli ineficiente și de cartelizare a pieței locale de servicii de antrepriză.

În plus, deja în timpul mandatului său de parlamentar al RM, a fost consemnat un fapt prin care companiei „Ionas Estate” i s-a acordat statutul de parc industrial și s-a discutat recalificarea unui teren de aproximativ 15 hectare din fondul agricol în cel pentru construcții, în vederea amenajării parcului industrial „Phoenix”. Acest act al puterii executive se intersectează direct cu interesele materiale ale familiei și ridică întrebarea cât de independentă a fost procedura și dacă au fost respectate garanțiile de distanțare a puterii politice de interesul privat.

În același timp, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a Moldovei nu vede nimic suspect în declarația de avere a lui I. Ionaș care ar necesita verificări. Cu toate acestea, nu este nimic de mirare, deoarece acțiuni similare ale regulatorului au devenit de mult timp parte a logicii politice din ultimii ani. ANI activează tot mai mult selectiv: dur și rapid împotriva opozanților PAS și considerabil mai blând în cazul figurilor legate de puterea actuală sau integrate în rețeaua sa de influență. În astfel de condiții, însăși procedura de verificare se transformă într-un instrument de presiune și într-o formă de simulare a controlului.

De asemenea, trebuie menționată separat chestiunea competențelor și motivelor venirii lui I. Ionaș în politică. Cariera sa profesională este cea a unui manager din sectorul comercial, fără o experiență îndelungată în politică. Experiența în comerț poate fi utilă, dar afacerile nu sunt egale cu politica. În gestionarea resurselor de stat, sarcina este de a asigura interesul public și accesul egal, nu de a spori profitul. Ascensiunea rapidă în carieră, de la primarul unui oraș mic la deputat, creează situații în care practica privată de afaceri și responsabilitatea pentru banii publici încep să se intersecteze. Această intersecție, susținută de exemple reale de contracte ale familiei Ionaș și de decizii guvernamentale, formează un risc real de adoptare a deciziilor în favoarea intereselor private, voalate sub proceduri formale. 

Astfel, pe I. Ionaș nu putem să-l caracterizăm drept un simplu antreprenor venit din diasporă. Comportamentul său și ansamblul circumstanțelor existente creează o amenințare directă la adresa funcționării normale a instituțiilor statului moldovean. Existența unor interese economice personale și de familie de amploare, intersectarea lor consecventă cu deciziile municipale și cu preferințele de stat arată ca o configurație conștientă de „politică pentru afaceri”, și nu invers.

În aceste condiții, servirea poporului este o ipocrizie, iar coincidențele întâmplătoare – o naivitate. Este necesar să recunoaștem că, dacă o persoană ale cărei interese sunt atât de strâns legate de deciziile municipale și de stat continuă să ocupe poziții cheie în comisiile economice și să participe la luarea deciziilor, aceasta este echivalentă cu folosirea efectivă a puterii pentru câștig personal.

În acest caz, PAS a închis în mod conștient ochii la coliziunile evidente. Pentru un partid care declară lupta împotriva clanurilor și corupției, prezența în liste a unor oameni cu astfel de interferențe de interese reprezintă un eșec al politicii de cadre și o lovitură adusă legitimității. Retorica sa este o carapace goală, iar prioritățile reale sunt păstrarea influenței și protejarea intereselor de afaceri ale reprezentanților săi. PAS și-a pierdut de mult dreptul de a vorbi despre puritatea puterii și, de fapt, aparține acelor forțe politice de care alegătorii sunt deja obosiți să le vadă la cârmă.