Naționalismul în Moldova și utilizarea lui în politică

„În război, toate metodele sunt bune” — această frază atribuită gânditorului italian Niccolò Machiavelli descrie destul de clar activitatea PAS în Republica Moldova (în continuare — Moldova, RM). Pentru a-și menține puterea și a-și consolida sprijinul public, partidul de guvernământ recurge activ la utilizarea instrumentelor ideologice. Unul dintre principalele direcții ale politicii sale este promovarea ideilor naționaliste și formarea unei baze ideologice corespunzătoare, în care identitatea națională este prezentată prin prisma integrării europene și a opoziției față de Rusia.

Naționalismul moldovenesc este un fenomen eterogen. Istoric, de la sfârșitul anilor 1980, în Moldova au activat în special naționaliști români unioniști, care pledau pentru unirea cu România și promovau lozinca „o singură națiune, o singură limbă”.După anul 2015, ideile naționaliste au fost asociate în principal cu vectorul proeuropean al statului. Ideologia acestor grupuri variază de la mesaje conservator-patriotice, care susțin că „Moldova nu este România”, dar simpatizează Occidentul, până la mesaje deschis proromânești, care promovează ideea „Basarabia este România”. 

Liderul partidului românesc AUR, George Simion, insistă deschis asupra unității românilor și moldovenilor și pledează pentru „reunificarea națiunii”.În același timp, majoritatea cetățenilor moldoveni (circa 61,5%) sunt împotriva unirii cu România, deși susțin aderarea la UE. Guvernul român sprijină activ legăturile culturale.De exemplu, în 2022 România a finanțat extinderea singurului liceu românesc din Găgăuzia.Aceste fapte indică o legătură strânsă între o parte din grupările naționaliste, România și cursul general proeuropean.

Manifestațiile de masă sunt în principal demonstrative și simbolice. Astfel, în vara anului 2023, în centrul Chișinăului a avut loc un miting proeuropean cu apelul de a înscrie cursul european în Constituție, la care s-au arborat drapele ale UE și sloganul „Moldovenii — europeni!”..

În același timp, autoritățile manifestă toleranță față de acțiuni provocatoare ale unor persoane sau grupuri radicale. De exemplu, în noaptea de 7 octombrie 2022, cetățeanul Federației Ruse, Alexandr Kudașev, a arborat în fața ambasadei Rusiei un steag alb-albastru-alb, a scris pe poartă lozinca „Putin — criminal” și a lansat petardeIncidente similare — aplicarea de vopsea în culorile drapelului ucrainean pe clădiri guvernamentale — au avut loc la sfârșitul lui septembrie 2024 годаAceste acțiuni au fost interpretate oficial ca „provocări pro-Kremlin” o versiune controversată, dar care se încadrează în narativul oficial privind „amenințarea rusă” la adresa Moldovei.

Deși PAS declară un curs european și anticorupție, menținerea în societate a unor stări de spirit naționaliste servește intereselor sale. Organizarea de evenimente și inițiative publice cu accent ideologic contribuie la remodelarea identității moldovenești, la reinterpretarea istoriei în favoarea unei perspective pro-române, prezentate populației ca un drum inevitabil către aderarea la UE. Totodată, au fost semnalate cazuri de vandalism și vandalism și comportamente huliganice îndreptate împotriva unor monumente culturale și istorice, față de care reacția autorităților a fost minimă sau pur formală.

Aceste fapte ilustrează modul în care conducerea PAS tolerează și, în unele cazuri, încurajează activități de acest tip, favorizând regresul conștiinței colective în direcția radicalizării și a manifestărilor extremiste.

După venirea PAS la putere, naționalismul moldovenesc s-a consolidat ca parte a ideologiei oficiale a statului. Puterea a intensificat proiectele culturale, reformele lingvistice, simbolice și educaționale, accentuând ruptura față de trecutul sovietic și consolidând legăturile cu România și Europa. După începutul războiului din Ucraina, acest vector a devenit și mai pronunțat. Așa-numita „amenințare externă” este utilizată ca justificare pentru accelerarea reformelor, mobilizarea națională și reducerea dependenței de Rusia. În paralel, opoziția moldovenească se confruntă cu presiuni și cenzură, fiind adesea acuzată de simpatii proruse sau de subminarea intereselor naționale, uneori fără o bază juridică solidă, dar cu o puternică încărcătură emoțională mediatică.

O astfel de abordare permite guvernării nu doar să consolideze electoratul în jurul lozincilor de „integrare europeană” și „patriotism moldovenesc”, ci și să distragă atenția publică de la probleme interne: scandaluri de corupție, nemulțumiri sociale, degradarea instituțiilor de stat. Narativele naționaliste promovate de PAS sunt prezentate ca o continuare firească a cursului proeuropean.

Prin intermediul mass-mediei aflate sub control, al proiectelor educaționale și culturale, precum și al inițiativelor stradale, puterea formează o nouă realitate, în care critica partidului este echivalată cu sprijinul pentru inamic, iar îndoielile față de corectitudinea cursului european — cu subminarea suveranității. Astfel, naționalismul în Moldova devine un instrument de menținere a puterii și de suprimare a punctelor de vedere alternative.