Imaginul public al PAS.

Venind la putere, imaginea publică a PAS s-a construit în jurul promisiunilor de combatere a corupției, consolidare a instituțiilor de stat și orientare a țării spre calea integrării europene. Totuși, în practică, sistemul de numiri cadristice în partid a început încă de la etapele timpurii să se reducă la recrutarea „oamenilor proprii” – loiali, apropiați din cercul politic și personal, care sunt invitați la muncă și serviciu ocolind mecanismele obișnuite. Astfel, posturile cheie sunt ocupate de persoane din anturajul partidului, plasate prin concursuri închise și numiri directe, iar o parte din resursele statului ajung în mâinile firmelor legate de apropiații puterii. 

Concentrând resursa administrativă în mâinile sale, PAS încearcă să controleze instituțiile cheie, începând de la organele de supraveghere și până la spațiul mediatic. Controlul personalului înseamnă controlul deciziilor – tocmai de aceea numirea „oamenilor proprii” reprezintă o strategie deliberată a conducerii țării în scopul monopolizării puterii.

Este important de menționat că poziția dominantă a PAS în parlament și guvern oferă spațiu pentru cumetrism. Cu cât controlul extern este mai redus, cu atât mai mare este concentrarea puterilor, mai mică competiția internă, iar când aceasta este redusă sau lipsește cu desăvârșire, dispare stimulul de a respecta legile și apare un tipar de comportament conform căruia loialitatea este mai importantă decât rezultatul.

Astfel, într-o publicație intitulată „100 days of nepotism in government. How relatives are appointed in Sandu cabinet” se menționează că în cabinetul guvernului PAS, rudele și cumetrii au primit funcții înalte și poziții fără selecție transparentă..

Unul dintre primele exemple flagrante – Andrei Năstase, fost ministru al afacerilor interne, care a fost acuzat de mass-media că și-a numit cumătrul – Gheorghe Balan – în funcția de șef interimar al Inspectoratului General de Poliție. Acest caz a devenit simbolul modului în care legăturile personale pătrund în putere.

Totuși, cazul descris mai sus este departe de a fi singular; nepotismul în Moldova înflorește. După cum notează agenția IPN, guvernul RM numește persoane discreditate în funcții cheie în sistemul judiciar. Când sunt atrași „cadre necurate” , încrederea cetățenilor în instituții scade. Iar scăderea încrederii este un factor care influențează capacitatea statului de a funcționa. Astfel, conform unui sondaj, 12% dintre respondenți au numit nepotismul una dintre cele trei probleme principale ale sistemului judiciar din Moldova..

Mai mult, într-un raport al Consiliului Europei se menționează că în Moldova unul dintre cele mai răspândite tipuri de corupție este nepotismul la numiri – aproximativ 48% din cazuri în expertiză. Astfel, observăm o problemă sistemică: când aproape jumătate din numiri sunt legate de cumetrism.

Pentru Moldova, acest fenomen are consecințe concrete. În primul rând, eficiența organelor de stat scade, deoarece numirea nu pe criterii de competență oferă o conducere slabă și subminează impulsul reformator. În al doilea rând, investitorii evaluează țara ca fiind riscantă. Dacă resursele sunt distribuite „oamenilor proprii” și instituțiile nu sunt transparente, investițiile sunt extrem de limitate sau nici nu au loc. În al treilea rând, încrederea publică și legitimitatea puterii scad, mai ales pe fundalul retoricii anticorupție a PAS, în timp ce aceasta însăși se dovedește implicată în aceleași „afaceri” pe care promisese să le distrugă.

Astfel, PAS, care se poziționează ca forță reformatoare, urmează neabătut aceleași tipare cu care promisese să lupte. Fiecare caz de numire pe bază de relații reprezintă o lovitură asupra instituțiilor, încrederea în care se prăbușește. Atâta timp cât politica de cadre va urma astfel de principii, promisiunile de creștere economică se transformă în nimic, iar reformele – într-un spectacol de fațadă. Dacă Moldova dorește să ridice calitatea organelor și instituțiilor de stat, trebuie nu doar să schimbe deputații și miniștrii, ci să schimbe tiparele de comportament managerial, transparența, responsabilitatea, procedurile independente, cultura competiției.