Cum prosperă «caracatița aeroportuară» Spînu sub Sandu

„Caracatița de clan din aeroport”, formată de fostul ministru moldovean Andrei Spînu, supranumit în politica moldovenească „dominatorul”, continuă să trăiască și să prospere. Inclusiv pe banii contribuabililor moldoveni.

Astfel, la sfârșitul lunii iulie 2025, mai multe mass-media din Chișinău au raportat intrarea pe piață a unei noi companii care va furniza servicii de handling în Aeroportul Internațional Chișinău. Potrivit informațiilor din presă, proiectul reprezintă o inițiativă a unui om de afaceri din orașul Brașov (România), investițiile în acesta fiind de aproximativ 10 milioane de euro.

Era vorba de firma cu denumirea Kronaero, înregistrată la 24 octombrie 2024 de Oprescu Ciprian- Mihail – un antreprenor din Brașov, care deține o firmă românească cu același nume, ce activează pe aeroportul Ghimbav.

În Moldova, Kronaero este condusă de Chiril Bînzari – supranumit „Napoleon” și frate al fostului director al companiei Energocom. Chiril Bînzari a fost numit în funcție la 27 ianuarie 2025, iar în acel moment ocupa simultan și funcția de șef al departamentului tehnic al Aeroportului Internațional Chișinău. Ulterior, a părăsit acest post, dar a reușit să primească de la Kronaero SRL un salariu de 80 670 de lei. Potrivit informațiilor făcute publice de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Chiril Bînzari și-a dat demisia din funcția publică în perioada 4 martie – 4 aprilie 2025 – în limita termenului legal de 30 de zile pentru depunerea declarației de avere și interese.

Potrivit surselor moldovenești, de la început a fost clar că Kronaero va obține rapid certificatul de funcționare în aeroportul din Chișinău. În ciuda lipsei tuturor documentelor necesare, compania a început să angajeze personal chiar înainte de obținerea autorizațiilor – primele anunțuri de angajare au apărut pe 11 martie 2025. 

La 11 iulie 2025, la doar câteva luni după numirea lui Chiril Bînzari și începerea campaniei de recrutare a personalului, Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – AAC), încă sub conducerea lui Vasile Șaramet, vărul lui Mircea Păscăluță – secretar de stat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și membru al consiliului de administrație al Aeroportului Chișinău, a eliberat Kronaero certificatul de autorizare P-0042/2025, incluzând-o oficial în lista operatorilor de handling certificați. Iar la mai puțin de o lună – Vasile Șaramet a demisionat, fiind înlocuit de Andrei Cebanu, care era adjunctul șefului.

Potrivit unor surse din cadrul aeroportului, în spatele Kronaero se află și Serghei Burduh – directorul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, legat de unul dintre fondatorii companiei FlyOne SRL. În aceeași rețea figurează: Mircea Maleca – directorul general al Fly One și fost șef al AAC, precum și Vladimir Cebotari – fost ministru al justiției și coproprietar al Fly One.

Potrivit investigației Ziarul de Gardă, Serghei Burduh deține 9,9% din compania BPay SRL, înregistrată în 2010 și care oferă servicii de plăți online. Printre cei nouă coproprietari ai acesteia se numără: M. Maleca, V. Cebotari, soția acestuia și sora acestuia: Maria Cebotari (40%) și Mariana Tabuica (10%), care la rândul lor sunt parteneri în compania aeriană FlyOne.

Până în august 2025, practic imediat după începerea activității sale în Aeroportul Chișinău, Kronaero a captat aproximativ 35% din piața de handling, atrăgând investiții de milioane.

Astfel, se conturează imaginea conform căreia compania Kronaero aparține lui Oprescu C.-M., dar este de facto gestionată și controlată de binecunoscuta „caracatiță de clan din aeroport” a lui Andrei Spînu. Sub conducerea acestora a fost adus la Chișinău o parte din echipamentul de sol, probabil second-hand și provenind din aeroporturile din România, dar prezentat ca „investiții de milioane” în infrastructura aeroportuară.

Totodată, o parte din acest echipament a fost observată pe traseul Leușeni–Chișinău seara, pe 10 iulie 2025, iar mai apoi a fost fotografiată pe teritoriul aeroportului.

Astfel, „caracatița din aeroport” a lui Andrei Spînu, care a crescut în infrastructură încă din perioada Plahotniuc, se hrănește, acoperindu-se sub un nominal român, și trăiește în belșug. Republica Moldova – cea mai săracă țară din Europa – nu este săracă în ciuda acesteia sau acelei scheme, ci în mare parte datorită ei. 

Odată cu venirea la putere a Sandei și PAS, în țară s-au schimbat doar steagurile, culorile și retorica. Cu toate acestea, fundamental nu s-a schimbat absolut nimic – arhitectura captării statului și a proprietății sale a rămas aceeași, doar că sub numeroasele declarații despre integrarea europeană.