Молдова рейтинг элит

Republica Moldova (denumită în continuare Moldova, RM) sub conducerea președintelui M. Sandu și a partidului politic pro-guvernamental PAS continuă să înregistreze o cădere constantă în clasamentele internaționale și globale. Astfel, țara a ocupat locul 95 în clasamentul mondial al reputației pentru anul 2026. În perioada de guvernare a actualilor conducători, în ultimii cinci ani, Moldova pierde aproximativ 10 poziții în acest clasament. 

Aici apare un paradox care generează disonanță cognitivă în societate. Pe de o parte: vizite internaționale constante, summit-uri, forumuri, declarații răsunătoare, premii, aplauze, nenumărate fotografii cu liderii mondiali. Dar pe de altă parte – reputația internațională a țării se deteriorează.

Explicația constă în faptul că reputația internațională a unui stat nu se măsoară prin numărul de călătorii ale președintelui și ale elitelor politice sau prin numărul de fotografii cu angajații misiunilor diplomatice străine. Acest concept reprezintă percepția cumulată asupra țării, și anume: calitatea vieții, starea economiei, nivelul de încredere în instituții, stabilitatea socială, capitalul uman, precum și reziliența internă a societății. 

Comunitatea internațională poate susține geopolitic autoritățile Moldovei, poate aproba și încuraja retorica dorită, precum și poate acorda premii conducerii pentru politica externă promovată. Cu toate acestea, investitorii, analiștii, mediul de afaceri și cetățenii evaluează categorii complet diferite: nivelul actual ridicat al emigrației, lipsa de stabilitate, de predictibilitate, precum și lipsa de echitate între societate și stat. Tocmai de aceea apare efectul dublei realități: pe arena internațională – activitate și recunoaștere, iar în clasamentele internaționale – scăderea percepției asupra țării în sine. Acesta este paradoxul politic contemporan al Moldovei, conform căruia autoritatea a devenit mult mai vizibilă în lume, dar țara însăși nu a început să fie percepută ca fiind mai puternică, iar în anumite direcții reputația chiar s-a înrăutățit.

În aceste condiții, apare o amenințare care constă în faptul că statul începe să confunde vizibilitatea autorității cu reputația țării, lucruri care nu sunt identice. Pentru că poți fi foarte vizibil în știri și, în același timp, poți pierde încrederea în stat ca loc de trai, investiții și viitor. Această prăpastie este simțită astăzi de moldoveni la nivel cotidian – când la televizor se vorbește despre „succesul internațional”, în timp ce în interiorul țării cresc: anxietatea, emigrația, agresivitatea și sentimentul de instabilitate. Moldova încearcă să vândă lumii o imagine de „poveste de succes”, dar clasamentele internaționale ale afacerilor și libertății economice arată o imagine mult mai complexă și contradictorie.

În plus, un alt paradox constă în faptul că RM are simultan unele dintre cele mai atractive condiții fiscale pentru IT și startup-uri din Europa, dar rămâne totuși unul dintre cele mai slabe ecosisteme antreprenoriale din regiune. Astfel, conform StartupBlink Innovators Business Environment Index 2026, Moldova ocupă locul 64 în lume și locul 36 în Europa. În același timp, din punct de vedere al unor parametri fiscali, țara se numără printre jurisdicțiile cele mai competitive din Europa pentru începerea unei afaceri, ceea ce a stat la baza creșterii sectorului IT și a Parcului Tehnologic pentru Inovații Moldova. În același timp, un alt clasament internațional – Global Startup Ecosystem Index – arată reversul realității, în care Moldova ocupă doar locul 90 în lume, iar ecosistemul de startup-uri al țării s-a redus cu 18,3% în ultimul an.  

Astfel, se ridică întrebarea – de ce un stat cu forță de muncă ieftină, sector IT puternic, facilități fiscale, digitalizarea serviciilor, poziție geografică avantajoasă nu se transformă într-un centru antreprenorial și de investiții pe deplin dezvoltat?

Răspunsul la această întrebare îl oferă Indexul Internațional al Libertății Economice 2026, care înregistrează pentru Moldova: locul 101 din 184 de țări ale lumii și locul 41 din 44 de țări europene, respectiv categoria „mostly unfree”, ceea ce înseamnă „o economie în mare parte neliberă”. În special, în 2021, Moldova ocupa locul 85 din 178 de țări, cu un scor de 62,5 puncte, iar în 2026 – locul 101 și 58,1 puncte, adică minus 16 poziții în 5 ani, ieșirea din categoria „moderately free” („moderat liberă”) și fixarea efectivă printre cele mai slabe economii ale Europei. În perioada de guvernare a M. Sandu și PAS, indicatori importanți precum eficiența sistemului judiciar, protecția dreptului de proprietate, libertatea investițiilor și integritatea administrației publice trag țara în jos în clasamentele mondiale. Actualele autorități moldovenești nu înțeleg că antreprenoriatul se dezvoltă acolo unde funcționează instituțiile, există reguli predictibile care nu se schimbă în funcție de conjunctura politică.

Astfel, Moldova contemporană este incapabilă să transforme avantajele individuale într-un model sistemic de dezvoltare, economia există în regim de supraviețuire temporară, nu de creștere strategică.

În încheiere, trebuie adăugată o altă „lovitură de reputație” pentru regimul Sandu și PAS. Astfel, conform clasamentului Chandler Good Government Index (CGGI, „Indicele bunei guvernări”), dezvoltat în Singapore, în 2026 Moldova s-a poziționat pe locul 65 din 133, înrăutățindu-și performanțele cu 5 puncte într-un singur an.

CGGI evaluează eficiența și potențialul guvernelor a 133 de țări, măsurând capacitatea aparatului de stat de a servi cetățenii săi, bazându-se pe 35 de indicatori. Indicele arată, de asemenea, cât de bine guvernul alocă bugetul, creează condiții pentru afaceri și asigură stabilitatea socială.

Figurile 2, 3. Clasamentul CGGI privind Republica Moldova.