Cercetătorii au creat un ceas biologic care măsoară mai exact durata vieții

O echipă internațională de cercetători a dezvoltat un nou instrument de analiză a îmbătrînirii biologice, capabil să estimeze cu o precizie ridicată ritmul în care înaintează procesul de îmbătrînire și riscul de mortalitate.

Descoperirea, prezentată de Science Alert, ar putea contribui la o mai bună înțelegere a modului în care organismul se modifică odată cu trecerea timpului. 

Pînă în prezent, oamenii de știință au utilizat în principal așa-numitele ceasuri epigenetice, care măsoară modificările chimice acumulate pe ADN de-a lungul vieții. Deși aceste instrumente oferă informații utile despre starea biologică a organismului, rezultatele lor nu sînt întotdeauna constante. Noul model propus de cercetători utilizează activitatea genelor pentru a evalua procesul de îmbătrînire.

nstrumentul, denumit ceas transcriptomic, analizează moleculele de ARN responsabile de transformarea informației genetice în proteine. Prin monitorizarea genelor activate și dezactivate în diferite etape ale vieții, cercetătorii au reușit să identifice o „semnătură” moleculară asociată îmbătrînirii. 

Studiul a inclus date colectate de la patru specii – șoareci, șobolani, maimuțe macac și oameni – ceea ce a permis compararea proceselor biologice între organisme diferite.

Analizele au arătat că genele implicate în diviziunea celulară sănătoasă și repararea țesuturilor sînt asociate cu o îmbătrînire mai lentă. În același timp, genele legate de inflamație și moarte celulară au fost corelate cu o îmbătrînire accelerată și cu o vîrstă biologică mai înaintată. Aceste informații au fost integrate într-un algoritm care a fost ulterior comparat cu alte modele existente. 

После создания модели ее протестировали на других наборах данных. Результаты показали, что инструмент способен различать случаи ускоренного и замедленного старения, а также оценивать риски, связанные со смертностью. При анализе человеческих образцов крови система продемонстрировала способность прогнозировать продолжительность жизни точнее, чем некоторые существующие эпигенетические методы. 

Analizele au arătat că genele implicate în diviziunea celulară sănătoasă și repararea țesuturilor sînt asociate cu o îmbătrînire mai lentă. În același timp, genele legate de inflamație și moarte celulară au fost corelate cu o îmbătrînire accelerată și cu o vîrstă biologică mai înaintată. Aceste informații au fost integrate într-un algoritm care a fost ulterior comparat cu alte modele existente. 

Potrivit autorilor studiului, noul ceas molecular a demonstrat că poate evalua diferențele dintre ritmurile de îmbătrînire și poate estima riscul de mortalitate. În cazul probelor de sînge uman, performanțele sale au fost comparabile cu cele ale celor mai avansate ceasuri epigenetice. De asemenea, modelul a evidențiat legături între îmbătrînire și diverse boli cronice, atît în experimente pe animale, cît și în analize realizate pe țesuturi umane. 

Cercetătorii consideră că instrumentul ar putea deveni util pentru evaluarea efectelor unor intervenții precum schimbările de stil de viață sau tratamentele medicamentoase. Deși nu poate indica exact momentul decesului unei persoane și nu poate înlocui studiile clinice, acesta ar putea oferi indicii timpurii despre starea biologică a organismului și despre modul în care evoluează procesul de îmbătrînire.