Cheltuielile oficiale ale demnitarilor pentru alcool și mobilier. Ce nu este în regulă aici?

În ultima perioadă, în mass-media apar din ce în ce mai des capturi de ecran ale unor presupuse rapoarte contabile, care atestă cheltuieli care, pînă nu demult, păreau de neimaginat.

Zilele trecute, de exemplu, au fost publicate astfel de materiale, conform cărora Curtea Constituțională a procurat, în 2024 și la sfîrșitul anului 2025, vinuri, coniacuri, covoare și fotolii pentru conducere, în valoare de sute de mii de lei. 

Unii sînt indignați de acest lucru. Alții califică aceste publicații drept știri false. Alții preferă să tacă, considerînd că oricum este imposibil să înțelegi ce se întîmplă astăzi și, cu atît mai puțin, să oprești acest val de haos. 

Care este, așadar, rădăcina problemei privind astfel de cheltuieli protocolare? 

În 2013, prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118, au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), printre care se numără și SNC „Cheltuieli”. 

Conform acestui document, cheltuielile sînt recunoscute ca atare dacă sînt îndeplinite simultan două criterii: 

-Există o certitudine rezonabilă cu privire la diminuarea beneficiilor economice ale entității; 

-Valoarea cheltuielilor poate fi estimată în mod fiabil. 

În cadrul cheltuielilor administrative (anexa nr. 3 la SNC „Cheltuieli”) sînt prevăzute 30 de categorii, printre care se numără și „Cheltuieli de reprezentare (protocolare)”.

Cu toate acestea, în ordinul corespunzător al Ministerului Finanțelor, în vigoare din 2013, nu a fost încă detaliată componența cheltuielilor și nu au fost stabilite normele maxime admise pentru fiecare dintre aceste 30 de categorii. 

În consecință, nici în trecut, nici în prezent, structurile administrative de stat nu au limite clare și continuă să acționeze după vechiul principiu: dacă nu există explicații concrete și interdicții, înseamnă că pot face orice doresc, în primul rînd conducătorii instituțiilor și întreprinderilor de stat. Cu atît mai mult cu cît, în raportul contabil, ansamblul cheltuielilor administrative este, de regulă, reflectat printr-o singură sumă totală. 

Informațiile privind toate cheltuielile, inclusiv cele protocolare, sînt prezentate trimestrial Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, în rapoartele privind cheltuielile bugetare funcționale, toate cheltuielile administrative sînt, de asemenea, reflectate printr-o singură cifră.

Faptul că unele instituții de stat și publice au depășit de mult toate limitele admise și inadmisibile în ceea ce privește cheltuielile de protocol ar fi trebuit să fie identificat în primul rînd de auditorii Curții de Conturi. Dar se pare că și ei sînt din aceeași aluat… și au preferat să închidă ochii la acest lucru.

Specialiștii Ministerului Finanțelor, care sintetizează cererile bugetare ale ministerelor și instituțiilor în cadrul pregătirii proiectului bugetului de stat, ar fi trebuit să acorde atenție volumului acestor cheltuieli și dinamicii creșterii lor. Dar și ei sînt, la urma urmei, aceiași funcționari. 

Și, oricum, este puțin probabil ca cineva să dorească să-și strice relațiile, de exemplu, cu Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Supremă de Justiție. 

Toate acestea vor continua pînă cînd vor fi elaborate și aprobate măcar niște explicații clare privind componența cheltuielilor protocolare și normele maxime admise pentru finanțarea acestora. 

Cred că acest lucru nu se va întîmpla în următorii ani. Cu atît mai mult cu cît, începînd din 2013, 11 miniștri ai finanțelor și patru președinți ai Curții de Conturi nu au considerat necesar să elimine posibilitatea de a cheltui fondurile bugetare practic fără control…