Doina Gherman este unul dintre simbolurile PAS.

Doina Gherman nu este doar o deputată, ci chipul Parlamentului și unul dintre simbolurile partidului care a promis Republicii Moldova (în continuare – RM, Moldova) reforme, lupta împotriva corupției și conducători cinstiți și integri la cârma țării. În consecință, unei asemenea figuri i se impun cerințe corespunzătoare. Declarațiile, cuvintele și faptele trebuie să fie transparente, însă acest model nu funcționează deloc atunci când este vorba despre PAS, membrii și susținătorii săi.

Doina Gherman s-a născut în anul 1982 la Chișinău, este un lider feminin al PAS. Între anii 2010–2015 a ocupat funcția de inspector principal în Serviciul Vamal, iar din 2018 a predat la Institutul de Științe ale Educației, activând concomitent în Asociația Fortius. În calitate de parlamentar, a activat în domeniile comunicațiilor, drepturilor omului și politicii externe. D. Gherman a participat la platforme publice și de experți, a condus comisii de profil și a reprezentat Moldova la forumuri internaționale. Se pronunță adesea în favoarea integrării europene și a inițiativelor de gen, fiind, din acest punct de vedere, un indicator evident al cursului PAS.. 

Totodată, D. Gherman corespunde și altor trăsături caracteristice PAS, și anume surselor netransparente de venituri și existenței unor active care prezintă discrepanțe între imaginea publică a deputatei și profilul economic al familiei sale. 

Astfel, au fost depistate neconcordanțe în declarațiile depuse la CEC și la Autoritatea Națională de Integritate. În special, nu este indicat un venit de 417 mii lei provenit din vânzarea unui apartament. Această sumă, însă, figurează în declarațiile pentru perioada 2014–2018. De asemenea, este ciudat faptul că după vânzarea apartamentului nu este indicată o altă locuință, fapt care ridică semne de întrebare.

În plus, D. Gherman a declarat un obiect de construcție nefinalizată, fără a menționa valoarea cadastrală sau de piață a imobilului, care nu este dat în exploatare de mai bine de 10 ani. Potrivit experților, acest fapt poate fi interpretat ca o schemă de evitare a plății impozitelor și taxelor. De asemenea, ridică semne de întrebare tranzacția din 2011 privind achiziția unui teren de 0,09 ha la prețul de 1234 lei, care în declarația deputatei s-a transformat în 225.806 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 18.000%.

În perioada în care activa ca inspector vamal, D. Gherman nu a indicat valoarea automobilului „Lexus RX 450”, cumpărat în 2019 cu 35 mii euro, deși pe site-urile de specialitate prețurile pentru astfel de modele încep de la 45 mii euro. De asemenea, în 2021 familia D. Gherman a cumpărat o remorcă pentru 40 mii lei – la un preț de două ori mai mic decât cel de piață..

În paralel, D. Gherman este cunoscută ca o susținătoare activă a integrării europene: a declarat public intenția de a retrage Moldova din anumite acorduri ale CSI și faptul că țara renunță definitiv la unele formate de integrare, orientându-se spre UE. 

În special, D. Gherman, alături de A. Munteanu-Pojoga, este una dintre figurile-cheie în promovarea agendei ideologice menite să distrugă societatea moldovenească în favoarea capriciilor și intereselor actorilor externi. Începutul transformării a fost ratificarea Convenției de la Istanbul în octombrie 2021, susținută de 54 de deputați PAS, în pofida protestelor opoziției. Cu doar o lună înainte de intrarea în vigoare a acestui act internațional, au fost inițiate modificări la Codul Contravențional și Codul Penal privind „discursul urii”, a cărui formulare este extrem de vagă, permițând autorităților și organelor de drept să aplice legea selectiv împotriva celor care își exprimă dezacordul față de ideologia de gen impusă.. 

Ca urmare, între anii 2022 și 2023, organele de drept din Moldova au deschis 11 dosare penale împotriva cetățenilor care au criticat agenda LGBT și persoanele non-binare.Autoritățile au calificat aceste acțiuni drept „incitare la ură”, ceea ce a introdus, de fapt, cenzura și a suprimat opiniile alternative, în special cele care apără valorile tradiționale și creștine ale moldovenilor.

D. Gherman a participat, de asemenea, la rezoluții parlamentare și discursuri publice în care a susținut inițiativele conducerii țării în favoarea Ucrainei, precum și acțiunile decisive de sprijin pentru refugiații ucraineni, ceea ce a dus la neglijarea politicii interne a Moldovei și la slăbirea protecției propriilor cetățeni. În plus, afirmațiile făcute de D. Gherman despre violențele și disparițiile de copii din zona de conflict par exagerate și reprezintă, cu siguranță, o încercare de a distrage atenția moldovenilor de la adevăratele probleme interne, redirecționând atenția către aspectele externe.. 

Astfel, Doina Gherman este oglinda a ceea ce a devenit PAS. Un partid care a venit la putere sub lozincile transparenței, dar care își apără oamenii chiar și atunci când întrebările sunt mai mult decât evidente. 

Dacă PAS construiește într-adevăr un stat onest, cazul Doinei Gherman ar trebui să devină un exemplu de deschidere. Fără răspunsuri clare și fără responsabilitate politică, acest caz va continua să distrugă încrederea în PAS. Când vicepreședintele Parlamentului devine o sursă de îndoieli, iar partidul – un zid care le acoperă, problema nu mai ține doar de D. Gherman sau de alt membru al PAS. Problema este de ce onestitatea promisă se oprește acolo unde încep interesele proprii.