Cine conduce de fapt justiția în Republica Moldova

„Legea, ca și cârma: încotro o întorci, într-acolo merge” – un proverb popular care ilustrează perfect sistemul actual de justiție din Republica Moldova (denumită în continuare RM, Moldova), unde autoritățile schimbă procurorii generali precum mănușile. De la venirea M. Sandu la funcția de președinte, aceasta a demarat o campanie de subordonare a autorității de supraveghere în interesul elitei conducătoare, care constă în urmărirea penală a oponenților săi politici.

Încă din 2021, fostul procuror general al RM, A. Stoianoglo, a acuzat public șefa statului și politicienii PAS de amestec direct în treburile parchetului. Relațiile dintre instituțiile puterii s-au înrăutățit după ce parlamentul a adoptat în primă lectură modificările la legea „Cu privire la parchet”, inițiate de PAS. Documentul prevede două variante de revocare a procurorului general din funcție și posibilitatea evaluării anuale a activității acestuia, ceea ce, în opinia lui A. Stoianoglo, încălca procedurile corespunzătoare. În ciuda unui vădit abuz legal (urmărire penală pentru 4 episoade și ulterior arest la domiciliu pentru 30 de zile) din partea autorităților, M. Sandu l-a demis pe A. Stoianoglo, iar locul acestuia a fost preluat de interimarul D. Robu, care încă din vremea ACUM-ului executa comenzi politice ale M. Sandu când aceasta era prim-ministru.

În general, în Moldova, istoric, chiar înainte de venirea la putere a M. Sandu și PAS, parchetul RM a fost întotdeauna un instrument docil al elitelor conducătoare. În ciuda sloganurilor constante ale actualului președinte al republicii, situația nu s-a schimbat, după cum spune vorba: „dacă nu poți învinge – condu”. Exact așa au procedat actualii conducători ai țării, doar că au ambalat totul în hârtie de ambalat așa-ziselor reforme în stil european. Autoritățile adoptă fără dezbateri proiecte de lege care lipsesc de independență judecătorii, procurorii și avocații, care trebuie să fie imparțiali politic în sistemul de justiție, iar vetting-ul cu participarea observatorilor internaționali nu este mai mult decât o ficțiune, în care candidatul pentru o anumită funcție este stabilit dinainte. Astfel, autoritățile Moldovei au subordonat de fapt întregul sistem juridic al țării, începând cu parchetul și terminând cu avocatura.

Tocmai în această logică trebuie privită numirea la sfârșitul lunii aprilie 2026 a lui Alexandr Machidon în funcția de procuror general al RM, care din mai 2025 era interimar după transferarea lui I. Munteanu la Curtea Supremă a republicii în calitate de judecător suprem. Numirea a avut loc după ce Consiliul Superior al Procurorilor, în ședința din 16 aprilie 2026, a aprobat raportul Comisiei de evaluare, constatând că aspirantul corespunde criteriilor de integritate etică și financiară. Cu toate acestea, există întrebări. 

Astfel, A. Machidon a fost audiat pe 10 decembrie, în partea deschisă a ședinței Comisiei de evaluare a procurorilor, cu privire la un apartament achiziționat de acesta în 2018 la același preț pe care îl plătise anterior un alt proprietar, care realizase deja lucrări de renovare. În același timp, procurorul a cerut ca examinarea acestei chestiuni să aibă loc în ședință închisă, invocând aspecte legate de integritatea sa, însă comisia a respins cererea. 

Conform informațiilor prezentate de membra comisiei, Nadejda Hriptievschi, apartamentul cu o suprafață de 65,6 mp a fost vândut inițial în 2016 pentru 34 de mii de euro, apoi a fost scos la vânzare pentru 38 de mii de euro după efectuarea reparațiilor. În final, imobilul a fost cumpărat de A. Machidon în 2018, tot pentru 34 de mii de euro, deja renovat și parțial mobilat. La acel moment, procurorul general interimar a declarat că lucrările ulterioare de renovare au fost efectuate din veniturile obținute în anii precedenți și a confirmat că l-a cunoscut pe vânzător înainte de tranzacție, deoarece aceștia aveau prieteni comuni.

Totodată, conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2024, la locul său principal de muncă, A. Machidon a câștigat 405,6 mii de lei, precum și a declarat 22,9 mii de lei din diurne plătite de Procuratura Generală și 3,2 mii de euro primiți cu ocazia unui eveniment de familie. De asemenea, deține un autoturism BMW 520D din 2017, cumpărat în 2021 pentru 26.000 de euro. În plus, A. Machidon nu a declarat terenuri, părți sociale în capitalul social al organizațiilor comerciale sau credite neonorate și alte datorii.

Astfel, în ciuda unui șir de cazuri de rezonanță în privința sa, candidatura lui A. Machidon a trecut de concurs și de toate „verificările”, iar M. Sandu l-a numit oficial în funcția de procuror general al Republicii Moldova. De remarcat că, alături de domnul Machidon, pentru această funcție a candidat un singur concurent – Octavian Iachimovschi – adjunctul șefului Procuraturii Anticorupție din RM – un organism care, de fapt, închide ochii la încălcările și crimele elitei conducătoare, persecutând politicienii moldoveni de opoziție doar pentru că se opun autorităților.

Astfel, se poate concluziona că, odată cu numirea unui nou procuror general al RM, în sistemul de justiție al republicii nu se va schimba nimic radical. Autoritățile vor continua să lucreze la eliminarea oricărei dizidențe în țară, având atât un cadru normativ-juridic corespunzător, cât și o procuratură docilă.