Tradiția conservelor pentru iarnă: Plăcere la sat, lux din ce în ce mai scump la oraș
Odată cu mijlocul verii, gospodinele din Republica Moldova au dat startul pregătirilor pentru sezonul rece, transformînd bucătăriile în ateliere de conservare.
Totuși, realitatea economică din acest an împarte țara în două. În timp ce la sate tradiția este menținută datorită roadelor din propriile grădini, în mediul urban, conservele de casă devin un lux pe care tot mai puține familii și-l permit din cauza prețurilor mari de la piață.
În localitățile rurale, procesul de stocare a proviziilor este o adevărată moștenire de familie, transmisă din generație în generație. În gospodăria familiei Munteanu din satul Alexandru cel Bun, raionul Soroca, pregătirile sînt în toi. Femeile din casă refuză produsele din comerț și mizează exclusiv pe preparatele naturale, planificînd să pună în cămară între 120 și 150 de borcane de compot și pînă la 50 de kilograme de dulceață.
Svetlana Munteanu povestește că așa a fost învățată de părinți și de bunici, iar toate produsele sînt consumate de membrii familiei pe parcursul iernii, inclusiv cireșele albe pregătite special pentru umplutura plăcintelor.
La polul opus, în orașe, mirosul de dulceață și murături tinde să dispară. Gospodinele din mediul urban mărturisesc că prețurile mari la fructe și legume, chiar și în plin sezon, le obligă să reducă drastic numărul de borcane sau chiar să renunțe definitiv la această îndeletnicire. Cele mai multe se limitează doar la cîteva porții de compot de căpșuni sau vișine în suc propriu.
O analiză rapidă a prețurilor de la Piața Centrală din Chișinău arată de ce conservele au devenit o investiție financiară considerabilă pentru orășeni. Un kilogram de coacăză se vinde cu 50 de lei, în timp ce roșiile costă 30 de lei pentru un kilogram. Nici ingredientele clasice pentru murături sau compoturi nu sînt mai accesibile, vișinele și castraveții fiind comercializați cu 20 de lei kilogramul.
În acest context economic, pentru mulți locuitori din Chișinău, achiziționarea directă a produselor din magazine începe să concureze cu producția proprie, punînd în pericol un obicei gastronomic adînc înrădăcinat în cultura locală.
Distribuie:
Lasă un răspuns