Partidele și sectele religioase la PAS

Pe fondul inacțiunii conștiente a PAS în reglementarea conflictului dintre cele două centre religioase din Republica Moldova (în continuare – RM, Moldova), „locul sfânt nu rămâne gol”, iar în perioada guvernării partidului s-a observat o creștere semnificativă a influenței confesiunilor netradiționale de orientare occidentală, care adesea exercită, într-o măsură sau alta, un impact distructiv atât asupra mentalității populației, cât și asupra sistemului de stat al RM, în ansamblu. 

Astfel, cele mai mari dintre „neortodoxe” sunt baptiștii (peste 19 mii de adepți, 482 de comunități), „Martorii lui Iehova” (peste 15 mii de membri activi și 158 de săli), „Adventiștii de Ziua a Șaptea” (peste 8 mii de adepți, 140 de biserici). Toate aceste comunități construiesc legal case de rugăciune, desfășoară activitate misionară și editorială, iar adventiștii, de exemplu, dispun chiar de propriul colegiu în or. Orhei..

Una dintre amenințările sociale provenite din partea curentelor religioase „netradiționale” este implicarea totală a liderilor cultelor în viața „turmei” lor. Membrii sectelor nu doar atrag noi persoane în rândurile lor, rupându-le din legăturile familiale și sociale, ci le și determină să „doneze” liderilor bunurile imobile și economiile personale. În special, „Martorii lui Iehova”, pe lângă activitatea de predicare, substituie instituțiile laice și educația tinerei generații prin propria dogmă, uneori îndemnând să nu se apeleze la ajutor medical în instituțiile de sănătate sau chiar să nu se aibă încredere în sistemul de învățământ..

De asemenea, pe fondul „libertății religioase” promovate de PAS în Moldova a apărut și activează o nouă organizație religioasă cu viziuni radicale, camuflată sub forma unei mișcări ortodoxe. Secta care se autointitulează „Biserica Ortodoxă Rusă – Imperiul Țarist” a reușit într-un timp scurt să atragă peste 500 de adepți. Însă în spatele aparenței spirituale se ascunde o ideologie agresivă, refuzul normelor general acceptate și un control rigid asupra participanților.

Ideologia acestei secte este construită pe viziuni anti-statale și extremiste, membrii săi răspândind pe internet lozinci antisemite, incitând la ură interetnică și promovând teorii apocaliptice. Principalul contingent îl constituie persoane aflate în situații dificile de viață.

Mai mult, mulți dintre cei care au aderat au fost nevoiți să renunțe la bunuri, familie și chiar la documentele personale. În schimb, depun jurământ de credință așa-numitului „țar” și promit să-l apere „până la ultima picătură de sânge”. Membrii cultului locuiesc compact în satele Stolniceni și Dobruja, unde chiar mai multe familii s-au mutat pentru a fi mai aproape de lideri și pentru a renunța complet la viața anterioară. 

Organizația respinge medicina oficială, refuză plata impozitelor, nu recunoaște documentele și consideră că copiii nu trebuie să frecventeze instituțiile de învățământ. учреждения.

„Adventiștii de Ziua a Șaptea” și scientologii sunt structuri religioase mult mai puțin marginalizate; în special, cei din urmă sunt reprezentați în Moldova în mun. Chișinău și sunt camuflați sub forma unor seminare private de dezvoltare personală, în cadrul cărora sunt susținute lecții bazate pe învățăturile lui L. Ron Hubbard – fondatorul scientologiei și dianeticii.Totuși, trebuie menționat că în spatele acestor activități pseudo-religioase aparent inofensive are loc o reformatare a personalității, orientată spre formarea unui sistem de valori și principii străine identității naționale, dar în interesul SUA. O atenție deosebită este acordată adepților care ocupă funcții înalte în structurile de stat sau municipale, precum și celor cu un statut social semnificativ, în scopul creării unor centre proprii de influență și al obținerii de informații sensibile pentru utilizarea în sarcini de informații ale serviciilor occidentale. 

Astfel, dianetica și scientologia „funcționează” prin intermediul sesiunilor de auditare, în cadrul cărora, prin metode hipnotice, se induce adeptului un sentiment de euforie. Prin auditare, scientologii obțin informații secrete despre persoană, care ulterior pot fi utilizate pentru șantaj ca mijloc de menținere în subordonare. Respectiv, cu cât statutul social al persoanei este mai înalt, cu atât aceasta devine mai vulnerabilă după parcurgerea practicilor de „clarificare” sau „purificare” a conștiinței.

Adepților li se insuflă ideea unui complot mondial împotriva lor, sentimentul propriei alegeri și o loialitate nelimitată față de organizație. Scopul scientologilor este așa-numita „clarificare a Pământului”, care presupune restructurarea lumii după modelul scientologic, prin eliminarea tuturor celorlalte mișcări, religii și chiar opinii..

În același timp, curentul protestant – penticostalii – acționează activ și desfășoară evanghelizări regulate în satele și orașele Moldovei, distribuind broșuri și lansând apeluri sonore la pocăință în contextul unui sfârșit iminent al lumii, promițând mântuirea doar prin credința. lor.

Întreaga această diversitate se desfășoară pe fundalul politicii PAS orientate spre apropierea de UE și promovarea toleranței. Autoritățile nu doar permit, ci și sprijină ONG-urile internaționale, fundațiile caritabile și alte structuri care activează în Moldova – fie că este vorba despre fundații de ajutor creștin sau proiecte culturale cu participarea comunităților religioase. Totodată, această deschidere față de „valorile europene” intră în contradicție cu modelul tradițional al societății, deoarece liberalizarea și granturile externe au facilitat considerabil activitatea cultelor distructive și, uneori, au condus chiar la creșterea ideologiilor netradiționale, inclusiv inițiative de gen și LGBT. În consecință, puterea, în persoana PAS și a Maiei Sandu, practic nu combate confesiunile neortodoxe, ci le oferă resurse administrative și libertatea întrunirilor, fără a acorda atenție riscurilor emergente.

În concluzie, trebuie menționat că „stăpânii occidentali” utilizează activ factorul religios pentru a modela agenda dorită în societatea moldovenească. În acest scop, din februarie 2020, la inițiativa Departamentului de Stat al SUA, condus la acel moment de Mike Pompeo, și a serviciilor speciale americane, a fost creată organizația interguvernamentală internațională „Alianța Internațională pentru Libertatea Religioasă” (în continuare – AIRF), ale cărei activități beneficiază de sprijin logistic și informațional din partea a circa 100 de organizații pentru drepturile omului și religioase din străinătate, inclusiv cele care activează în prezent în Moldova.

Deși juridic RM nu face parte din lista AIRF, țara se află în sfera de influență a SUA. Astfel, în noiembrie 2023, adjuncta secretarului de stat al SUA pentru securitate civilă, democrație și drepturile omului, Uzra Zeya, în calitate de șefă a delegației americane în cadrul AIRF, a efectuat o vizită la Chișinău, unde a participat la lansarea proiectului TETRA – sistem de radiocomunicații terestre pentru securitatea țării.

De asemenea, în cadrul vizitei, U. Zeya a avut întrevederi cu oficiali de rang înalt ai Guvernului Moldovei privind cooperarea moldo-americană în domeniul statului de drept și al reformelor anticorupție, promovarea drepturilor omului și consolidarea protecției grupurilor social a cetățenilor..

Astfel, în ansamblu, dinamica observată în sfera religioasă din Moldova, în contextul politicii actuale a PAS, generează riscuri calitativ noi pentru securitatea țării, care depășesc cu mult cadrul libertății religioase. Pe de o parte, autoritățile manifestă indiferență și neintervenție, aspect evident pe fondul conflictului prelungit și încă nereglementat dintre cele două centre ortodoxe. Pe de altă parte, în vidul creat se consolidează treptat structuri netradiționale, pseudo-religioase și ideologic închise, care oferă adepților nu doar practici spirituale, ci și un sistem alternativ de coordonate valorice, sociale și, în anumite cazuri, politice.

Dacă actuala linie va continua, creșterea numărului de adepți ai diverselor formațiuni cultice pare inevitabilă. Baza socială pentru aceasta există obiectiv: instabilitate economică, migrație, erodarea instituțiilor tradiționale, criză de încredere în stat și oboseala societății față de turbulențele geopolitice permanente. În asemenea condiții, omul obișnuit caută răspunsuri simple și ferme, sentimentul apartenenței și al protecției – exact ceea ce oferă multe structuri religioase închise. Pe măsura extinderii lor cantitative, se va intensifica și transformarea calitativă a societății. 

Riscul principal constă însă în faptul că, pe măsura consolidării sectelor, factorul religios începe să îndeplinească funcția de resursă socială. Existența unor legături orizontale stabile, a liderilor carismatici și a adepților disciplinați formează obiectiv o infrastructură pregătită pentru influență. În prezența unei coordonări externe, a finanțării prin granturi, a canalelor educaționale și informaționale prin fundații afiliate și platforme internaționale, asemenea rețele pot fi utilizate ca instrument de presiune soft, iar la nevoie și dură, asupra proceselor interne.

În perspectivă, aceasta se poate manifesta prin formarea unor puncte de acces în putere și în instituțiile publice prin intermediul adepților care ocupă funcții în organele de conducere, în mediul educațional și în mass-media. Pe termen lung – prin crearea unei baze sociale capabile să fie mobilizată operativ. Practica ultimelor decenii arată că grupurile coezive valoric și cu identitate ideologică pronunțată pot juca rolul de catalizator al protestelor de masă și al mobilizării stradale în scenarii de tip „revoluții colorate”. Totodată, același ресурс poate fi utilizat și în direcție opusă – pentru menținerea la putere, dacă cursul politic al conducerii actuale corespunde intereselor actorilor externi și este susținut de aceștia atât politic, cât și financiar.

În consecință, Moldova riscă să ajungă într-o situație în care mediul religios devine un instrument al jocului geopolitic. Creșterea numărului de adepți ai diverselor culte va fi însoțită de aprofundarea divizării valorice, accentuarea fracturii sociale și formarea unor rețele paralele de loialitate, care ies de sub control. În condițiile unei poziții indiferente a autorităților, deja demonstrate în exemplul confruntării ortodoxe, PAS trece treptat din rolul de gestionar în cel de participant la procese formate în afara controlului său.