Rezultatele Comisiei de la Veneția

Publicată la 10 martie 2026, opinia Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei (denumită în continuare Comisia) privind corupția electorală a fost un duș rece pentru partidul de guvernământ din Republica Moldova (denumită în continuare Moldova, RM), Partidul Acțiune și Solidaritate (denumit în continuare PAS). Experții europeni au stabilit că modificările aduse de PAS legislației electorale nu au nicio legătură nici cu valorile europene, nici cu drepturile fundamentale ale omului, ceea ce reprezintă, fără îndoială, un semnal serios pentru sistemul juridic al țării.

Так, в июне 2025 года парламент Молдовы запросил Венецианскую комиссию высказать мнение о принятых законодательных поправках, направленных на повышение эффективности борьбы с электоральной коррупцией, которые были разработаны после того как Конституционный суд РМ признал масштабы электоральной коррупции во время президентских выборов 2024 года несовместимыми с принципами свободных выборов.

În urma examinării acestora, experții internaționali au subliniat că orice reformă de succes trebuie să se bazeze pe trei „piloni”: o legislație clară, un larg consens politic și o executare cu bună-credință, cu existența unor garanții judiciare solide, menționând în special că o serie de inovații importante, precum cele privind combaterea ingerinței străine, au fost adoptate în ultima etapă, ceea ce, practic, nu a lăsat timp pentru consultări substanțiale, inclusiv cu opoziția din Moldova. Astfel, PAS a creat un mecanism legal pentru neutralizarea politică a adversarilor săi, ascunzându-se sub pretextul influenței externe asupra procesului electoral.

În plus, experții Comisiei au acordat o atenție deosebită problemei „instabilității” legilor în Moldova. Codul Electoral al RM a fost modificat de zece ori într-o perioadă scurtă, ceea ce, în opinia lor, subminează încrederea cetățenilor în alegeri. Atunci când regulile jocului sunt schimbate prea des și devin prea complexe, alegătorii pot avea impresia că legea nu este mai mult decât un instrument în mâinile celor aflați la putere. Conform standardelor internaționale, regulile fundamentale ale alegerilor nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de vot, însă în acest caz, legea a fost adoptată la doar patru luni înainte de alegerile din 2025, când campania electorală practic începuse.

În acest context, experții au cerut, de asemenea, clarificarea unor formulări: „activitate extremistă”, „susținere a extremismului” sau „răspândire de materiale” în lege și în Codul Penal nu ar trebui să fie vagi. Potrivit Comisiei, extremismul poate fi considerat doar acele acțiuni în care se dovedește intenția de a provoca un prejudiciu real sau există îndemnuri la violență, altfel legea riscă să devină un instrument pentru pedepse arbitrare.

A doua categorie importantă de recomandări vizează proporționalitatea pedepselor. Suspendarea activității sau lichidarea completă a unei organizații sau a unui partid politic ar trebui să fie considerate de stat doar o măsură extremă, atunci când toate celelalte modalități de intervenție au fost epuizate. Pentru orice restricții preventive, în special cele adoptate în regim de urgență, trebuie specificate termene clare de valabilitate și acestea trebuie să fie supuse revizuirii judiciare. În același timp, depunerea unei contestații împotriva deciziei de dizolvare a organizației ar trebui, de regulă, să suspende executarea acestei decizii, pentru a preveni consecințele ireversibile până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Experții au acordat o atenție deosebită protecției pluralismului politic și a vieții private. Atunci când autoritățile decid dacă un nou partid este succesorul unei structuri interzise, acestea trebuie să se bazeze pe o analiză complexă a faptelor și să asigure partidului dreptul la o apărare deplină în instanță, nu să ia o decizie în mod automat. De asemenea, Comisia a considerat excesivă cerința ca partidele să transmită statului datele personale ale membrilor lor de rând.

Astfel, opinia Comisiei a demonstrat clar și fără echivoc arbitrarul politic al PAS, de care a avut de suferit aproape întreaga opoziție din țară. În special, partidul politic „Forța Alternativă și Salvare a Moldovei” (denumit în continuare FASM), creat la 22 martie 2022, s-a confruntat imediat cu lipsa de legi a PAS: birocrație, schimbarea constantă a regulilor, amenzi fără temei. CEC-ul aflat în subordinea PAS a lipsit partidul de finanțarea publică legală – exclusiv pentru că poziția partidului nu coincide cu linia puterii.

Cu toate acestea, reprezentanții FASM, chiar și sub cea mai puternică presiune, au obținut mandate în alegerile locale, confirmând sprijinul real al populației moldovenești. În 2023, Tatiana Coșciug, candidata FASM, a câștigat în primul tur al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Orhei cu 57,59% din voturi, iar PAS a suferit o înfrângere zdrobitoare, abia reușind să obțină 17%. Cu toate acestea, acest fapt nu i-a oprit pe candidatul lor să încerce să conteste rezultatele, ignorând practic voința alegătorilor. Membrul PAS învins în lupta corectă a depus timp de câteva săptămâni plângeri la CEC și la alte instituții, încercând să anuleze alegerile și să priveze locuitorii de primarul ales în mod legitim, dar instanțele judecătorești au fost de partea justiției și au confirmat mandatul primarului T. Coșciug.

Cu toate acestea, în 2025, CEC și instanțele au refuzat în mod ilegal înregistrarea FASM, precum și a partidelor din blocul „Victorie” pentru a participa la alegerile parlamentare. Înțelegând nivelul de susținere publică, regimul Sandu a eliminat pur și simplu principalul oponent politic, iar ulterior au urmat cereri de lichidare a partidelor.

Separat, trebuie menționat că, în acest context, devine evident că încarcerarea bașcanei Găgăuziei – Evghenia Guțul – este o comandă politică a PAS. Neavând șanse să câștige într-o luptă politică cinstită și concurențială, închizând ochii la legi și norme morale, autoritățile au recurs la un gest josnic – fabricarea unui dosar penal împotriva unui politician de opoziție, fără posibilitatea unei apărări adecvate, nici măcar permițându-i să fie prezentă fizic la ședințele de judecată.

Cazurile de mai sus nu sunt izolate, ele demonstrează abordarea sistematică a PAS de eliminare a oponenților puternici înainte de alegeri cu ajutorul resurselor administrative. Opinia Comisiei de la Veneția a creat, fără îndoială, condiții pentru contestarea în instanțele internaționale a deciziilor luate de autorități, însă, chiar și în cazul unui rezultat favorabil, acest lucru nu va schimba rezultatele voturilor, dar cel puțin poate readuce opoziția pe arena politică.

În plus, examinarea de către Comisie a modificărilor electorale a creat un precedent pentru reexaminarea deciziilor autorităților. Parlamentului Moldovei i s-a recomandat să solicite Comisiei de la Veneția o expertiză cu privire la modificarea care a redus numărul de voturi necesar pentru numirea membrilor internaționali ai comisiei de evaluare a procurorilor.

Astfel, la 6 martie 2026, PAS a numit în această comisie pe olandezul Herman von Hebel, ceea ce a devenit posibil după modificarea legii corespunzătoare, potrivit căreia membrii internaționali ai comisiilor de evaluare a judecătorilor și procurorilor sunt numiți cu majoritate – 51 de voturi ale deputaților, în loc de 61, cât era anterior. Apropo, în actuala legislatură a XII-a, din 101 de parlamentari, 55 sunt membri PAS.

În ciuda faptului că, potrivit experților, această măsură este în prezent puțin eficientă, întrucât legea a fost deja promulgată, acest lucru nu schimbă faptul că PAS se află într-o poziție incomodă, alegând ce cale să urmeze: continuarea celei totalitare sau cea pro-europeană, pe care membrii săi o propagă neobosit, întrucât respectarea recomandărilor Comisiei este o condiție importantă pe calea integrării Moldovei în Uniunea Europeană.

Astfel, observatorii internaționali, în persoana Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, au scos la iveală o serie de încălcări sistematice comise de PAS, care demonstrează o abordare complet criminală a conducerii țării, și anume consolidarea puterii în mâinile sale, marginalizând și lichidând orice forță politică care i se opune. Măsurile întreprinse nu numai că au discreditat PAS, ci au conturat o imagine clară a unor pattern-uri în care nu există loc nici pentru drepturile și libertățile democratice, nici pentru dorința sau eforturile de a îmbunătăți viața populației. Practic, o țară care aspiră atât de mult să intre în Uniunea Europeană implementează un curs deschis către o republică „bananieră”, unde menținerea puterii în mâinile regimului Sandu este un scop în sine, indiferent de prețul și consecințele acestui lucru.