Luna ar putea deveni un „poligon de testare” pentru zborurile către Marte

Satelitul natural al Pămîntului ar putea deveni un „poligon de pregătire” în drumul către colonizarea planetei Marte.

Potrivit Oxu.Az, președintele Agenției Spațiale Italiene (ASI), Teodoro Valente, a împărtășit într-un interviu acordat TASS primele evaluări ale misiunii lunare cu echipaj uman „Artemis-2”, care tocmai s-a încheiat.

El a menționat că primul program lunar „Apollo” a fost dictat în mare măsură de competiția dintre cele două blocuri (URSS și SUA – n.r.).

„Astăzi plecăm spre Lună pentru a rămîne acolo și a ne pregăti pentru o călătorie mai lungă, care ne va duce pe Marte. Aceasta este o stație intermediară și, în același timp, un fel de poligon de pregătire. Nu întîmplător strategia care stă la baza misiunii „Artemis” se numește „De pe Lună spre Marte”, a spus interlocutorul agenției.

Potrivit acestuia, obiectivul practic consta în atingerea rapidă a suprafeței lunare, utilizarea resurselor locale pentru supraviețuirea autonomă și obținerea materiilor prime de importanță critică, necesare pentru viitoarele dezvoltări tehnologice, inclusiv în domeniul producției de energie. În opinia sa, intervalul de 50 de ani dintre misiunile lunare se explică prin dificultățile de a rămîne pe suprafața satelitului natural al Pămîntului.

Agenția pe care o conduce a contribuit, de asemenea, la „programul global”. În special, italienii participă la dezvoltarea infrastructurii cheie a misiunii – de la modulele de locuit la modulele de serviciu, de la comunicațiile Pămînt/Lună la proiectul modulului mobil de locuit multifuncțional – MPH (Multi-Purpose Habitation). „Este vorba de o participare amplă și complexă din punct de vedere tehnologic, atît prin intermediul Agenției Spațiale Europene (ESA), cît și prin relațiile bilaterale istorice ale ASI cu NASA”, a explicat expertul. 

El a reamintit că pentru Stația Spațială Internațională (ISS) au fost construite în Italia trei module ermetice (MPLM), dintre care unul funcționează și în prezent pe stație. 

Șeful ASI consideră că reluarea zborurilor lunare nu înseamnă renunțarea sau amînarea misiunii pe Marte. „Dimpotrivă, este vorba despre o abordare rațională și atent planificată a explorării Planetei Roșii, care nu se limitează la primele misiuni fără echipaj uman”, a spus el. Valente a anunțat că ASI a semnat, de asemenea, un acord unic cu SpaceX privind colaborarea în activități de cercetare științifică și experimentale, începînd cu primul zbor al navei Starship către Marte.

Racheta-purtătoare SLS cu nava spațială „Orion”, în cadrul misiunii „Artemis-2”, a fost lansată pe 1 aprilie la ora 18:35, ora locală (01:35, ora Moscovei, pe 2 aprilie), de la Centrul Spațial John F. Kennedy (statul Florida). Astronauții NASA Reid Wiseman, Christina Cook și Victor Glover, precum și astronautul canadian Jeremy Hansen au efectuat în cadrul misiunii o zbor în jurul Lunii, doborînd recordul pentru cea mai mare distanță parcursă de om față de Pămînt. Precedenta misiune tripulată către Lună a avut loc în decembrie 1972, în cadrul expediției americane „Apollo-17”. 

Programul lunar „Artemis”, anunțat de NASA în 2019, prevede trei etape. Prima dintre acestea (Artemis I) a presupus un zbor fără echipaj al navei Orion în jurul Lunii și întoarcerea acesteia pe Pămînt. Zborul a avut loc în perioada 16 noiembrie – 11 decembrie 2022. A doua etapă a programului (Artemis II) prevedea o orbire a satelitului natural al Pămîntului cu un echipaj la bord. În a treia etapă (Artemis III), NASA intenționează să realizeze aselenizarea astronauților. Se preconizează că aceasta va avea loc în 2028.