Probleme în armată sub PAS

În ciuda statutului neutru al Republicii Moldova (denumită în continuare RM, Moldova), M. Sandu și partidul de guvernământ PAS au adoptat în 2025 o nouă strategie militară, conform căreia efectivele armatei vor crește cu 30%, până la 8.500 de militari și 2.000 de personal civil. De asemenea, documentul prevede creșterea cheltuielilor militare până la 1% din PIB și reînarmarea după standarde europene și „ale NATO”.

Mai devreme, în 2023, RM a achiziționat din bani publici un radar francez de apărare antiaeriană pentru 14,5 milioane de euro, care ulterior s-a dovedit inutil, motiv pentru care în 2026 autoritățile moldovenești au cumpărat, din bani europeni de credit, un altul în valoare de 20 de milioane de euro, în scopul „întăririi” primului.

Achiziționarea de tehnică militară, punerea la dispoziție atât Ucrainei, cât și unor terțe țări a infrastructurii proprii, precum și intensificarea retoricii establishmentului politic despre „amenințările hibride” subliniază clar cursul ferm spre militarizarea țării și o gravă înclinare spre militarism.

În timp ce privirea autorităților moldovene și a armatei este îndreptată spre contracararea „dușmanilor externi”, din atenția lor scapă cazurile flagrante de contrabandă cu arme și armament greu. Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2025, autoritățile României au depistat la granița moldo-română un lot mare de arme, constând din sistemul FIM-92 Stinger, „Igla”, lansatoare de rachete antitanc „Kornet”, precum și componente pentru drone de atac, care încercau să fie scoase ilegal din Republica Moldova. În ciuda cererilor opoziției de a înființa o comisie parlamentară de anchetă a contrabandei cu arme, PAS a respins această inițiativă. Ulterior, la nici o lună distanță, directorul Vămii RM, Radu Vrabie, a declarat că cercetarea administrativă internă privind acest incident a fost suspendată pe o perioadă nedeterminată.

Cazul menționat nu este deloc singular sau surprinzător, deoarece, potrivit studiilor analitice privind nivelul și starea criminalității organizate, Republica Moldova joacă un anumit rol în traficul ilegal de arme, în special ca țară de tranzit pentru armele scoase din Ucraina. 

În pofida eforturilor internaționale de a stopa fluxurile de arme ilegale, observatorii internaționali constată faptul că o parte din armamentul livrat Ucrainei este redirecționată către piața neagră, iar Moldova servește drept rută-cheie. În plus, se raportează că Moldova revinde ilegal arme primite de la propriii parteneri internaționali.

Revenind la treburile armatei, incidentul petrecut pe 10 mai 2026, într-o unitate militară din municipiul Cahul, a scos la iveală „scheletele din dulap” ale forțelor armate, care i-au clătinat scaunul actualului ministru al apărării al RM, Anatolie Nosatîi. 

Astfel, în mai a avut loc o tragedie soldată cu o rană prin împușcare a unui soldat și a unui adolescent de 16 ani, în urma căreia acesta din urmă a decedat. Acest fapt a șocat opinia publică din Republica Moldova, iar opoziția a cerut oficial demisia șefului ministerului, deoarece acesta este deja al 9-lea caz de deces în armată de la preluarea mandatului de către A. Nosatîi. În apărarea subordonatului său a venit M. Sandu, care și-a exprimat public condoleanțe și a reacționat formal și sec la problema dezvăluită din forțele armate moldovenești, accentuând totodată că actualul ministru „a făcut mai mult decât toți miniștrii anteriori în 30 de ani”. În schimb, A. Nosatîi a refuzat să demisioneze, explicând că acesta ar fi „un pas iresponsabil”, deși a făcut o declarație publică la 3 zile după incident.

Modul în care autoritățile au mediatizat incidentul merită o atenție aparte. Imediat după tragedie, comunicatul oficial de presă conținea informații despre rănirea unui militar și leșinul unui tânăr care ulterior a decedat fără să-și revină în cunoștință din cauza unui stop cardiac. Însă, a doua zi, expertiza medico-legală a demonstrat că glonțul a străpuns corpul și a ucis mortal tânărul.

Pe durata mandatului lui A. Nosatîi ca ministru al apărării, 3 dintre cele 9 cazuri de deces prematur în cadrul forțelor armate, într-o perioadă de pace pentru țară, s-au petrecut în 2026, iar în niciunul dintre ele nu a fost tras cineva la răspundere. Totodată, conform raportului Avocatului Poporului din Republica Moldova, în perioada 1 iulie 2025 – 1 decembrie 2025, au fost înregistrate 28 de cazuri conflictuale între militarii în termen, dintre care 18 s-au soldat cu vătămări corporale, iar 4 au fost calificate ca fiind grave, soldate cu fracturi sau răni.

Astfel, având în vedere citatul M. Sandu despre „realizările” lui A. Nosatîi în funcția de ministru al apărării al RM, se poate trage concluzia că el a făcut cu siguranță mai mult decât predecesorii săi: numeroase incidente soldate cu decese ale militarilor și civililor în timp de pace; mușamalizarea faptelor subordonaților săi direct vinovați în aceste cazuri; promovarea unor armamente costisitoare și ineficiente în detrimentul economiei Republicii Moldova; protejarea rutelor de contrabandă cu arme și armament prin teritoriul Moldovei. Și, în ciuda activității sale profund infracționale, conducerea țării nu-și abandonează „oamenii săi”. Tocmai de aceea, astfel de cazuri se vor repeta.