Scandal la MoldATSA

Până la sfârșitul lunii iunie 2026, pentru majoritatea moldovenilor, acronimul MoldATSA era necunoscut. Însă scandalul care a izbucnit în această structură a ridicat vălul atât asupra organizației în sine, cât și asupra amplorii crizei interne de corupție și de management. 

MoldATSA (Moldavian Air Traffic Services Authority) este o întreprindere de stat pentru utilizarea spațiului aerian al Republicii Moldova și pentru asigurarea serviciilor de trafic aerian pe teritoriul acesteia. În calitate de membru EUROCONTROL, controlorii de trafic ai MoldATSA lucrează în coordonare permanentă cu partenerii europeni, iar angajații au acces la informații ce constituie secret de stat. Prin urmare, această întreprindere reprezintă un obiectiv de infrastructură critică pentru stat, care, de altfel, își declară angajamentul față de aderarea la Uniunea Europeană.

Tocmai MoldATSA, aflată în afara atenției publice largi, a devenit un „plăcintă dulce” pentru împărțirea căreia au fost plasate persoane loiale în structură și au fost construite rețele de influență care ocoleau mecanismele oficiale de control.

În august 2024, funcția de director interimar al MoldATSA este ocupată de Dumitru Vangheli, a cărui candidatură i-a fost propusă președintei Maia Sandu de către deputatul PAS Radu Marian, care l-a descris pe D. Vangheli drept „un om din diasporă cu un CV bun”. Totuși, se pare că a omis să menționeze că a crescut în aceeași curte cu D. Vangheli.

Paralel, conform declarațiilor opoziției moldovenești, protectorul lui D. Vangheli a fost fostul viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu. În general, aceste două versiuni nu se exclud reciproc, întrucât R. Marian ar fi putut acționa în plan public, în timp ce A. Spînu – ca beneficiar din umbră.

D. Vangheli a folosit cu abilitate un autopromovare murdară: se prezenta cu plăcere ca nepot al celebrului scriitor sovietic și moldovean Spiridon Vangheli, vorbea despre prietenia personală cu M. Sandu și conducerea PAS. În același timp, susținea că deține o licență de pilot obținută la o academie de aviație din Canada și că a lucrat la Air Canada în perioada 2012–2014, având companii atât în Canada, cât și în Moldova. Însă o anchetă a Ziarului de Gardă a stabilit că niciuna dintre aceste afirmații nu corespundea realității – companiile sale din Canada și Moldova sunt fie lichidate, fie inactive, iar reședința luxoasă din Moldova este ipotecată pentru un credit substantial.

Cu toate acestea, într-un sistem moldovenesc în care capitalul social este măsurat prin numele pe care o persoană le poate invoca la momentul potrivit, o astfel de strategie a funcționat.

Astfel, în septembrie 2025, D. Vangheli a câștigat concursul pentru funcția de director al întreprinderii, iar la mai puțin de două săptămâni după victorie, a transferat deja 40.000 de lei ca donație pentru PAS, ceea ce constituie, de fapt, o manifestare de recunoștință față de cei care i-au asigurat rezultatul, întrucât nimeni nu s-a interesat de originea acestor fonduri.

În fruntea MoldATSA, D. Vangheli a organizat activitatea după propriile reguli: încă din 2024, în calitate de director interimar, a angajat-o pe iubita sa, Sandu Straistă, în funcția de coordonator al auditului intern, cu un salariu de aproximativ 85.000 de lei pe lună, iar un an mai târziu a promovat-o în funcția de șef adjunct al Departamentului de conformitate, calitate și audit. S. Straistă a efectuat, în câteva luni, nu mai puțin de șase deplasări oficiale – în Luxemburg, Singapore, Geneva, Polonia și Spania.

Informație de referință:

Conform raportului de audit al activității companiei, în 2024, cheltuielile de deplasare la MoldATSA au crescut semnificativ, ajungând la 2,69 milioane de lei, comparativ cu 298.000 de lei în 2023, 44.000 de lei în 2022, 438.000 de lei în 2021 și 214.000 de lei în 2020.

În plus, în 2025, a fost angajată în cadrul MoldATSA Olga Guzun – fostă colegă a S. Straistă de la ProCreditBank (între 2018 și 2022). Începând cu mai 2025, aceasta ocupă funcția de administrator adjunct și, în această perioadă, a declarat un venit de 794.000 de lei, ceea ce corespunde la aproximativ 110.000 de lei pe lună. De asemenea, salariul directorului D. Vangheli a crescut de la 64.000 la 112.000 de lei pe lună, la care s-au adăugat trei prime în valoare totală de aproximativ 99.000 de lei și o indemnizație pentru „intensitatea muncii” de aproape 39.000 de lei.

Paralel, au mai fost angajați: fostul judecător Nicolae Șova, care nu a promovat de două ori procedura de vetting, și fostul angajat al Centrului Național Anticorupție, Vasile Gangan. 

Conform raportului de audit, salariul mediu lunar la întreprindere a crescut de la numirea lui D. Vangheli. Astfel, în 2020 era de 24.400 de lei, în 2021 – 28.400 de lei, în 2022 – 30.800 de lei, în 2023 – 37.100 de lei, în 2024 – 46.900 de lei, iar în 2025 – până la 63.500 de lei.

Din același document reiese că, în 2025, profitul MoldATSA a crescut cu 77% față de 2024 – de la 29,4 milioane de lei la 52,3 milioane. De asemenea, veniturile din vânzări au crescut cu 53% – de la 264 de milioane de lei în 2024 la 405 milioane în 2025. Această creștere se datorează creșterii numărului de zboruri față de 2024, precum și depășirii indicatorilor planificați ai companiei pentru 2025. Numărul total de zboruri în 2025 a fost de 44.000, ceea ce reprezintă cu 28% mai mult decât indicatorul prevăzut în planul inițial și cu 38% mai mult față de 2024, când au fost înregistrate 32.000 de zboruri.

Este important de menționat faptul că MoldATSA a mai fost „tăiată” și anterior. Astfel, în noiembrie 2022, EUROCONTROL a acordat Moldovei un grant din Fondul de Solidaritate Voluntară în valoare de 3 milioane de euro, fonduri destinate acoperirii cheltuielilor în condițiile schimbate, când războiul din Ucraina a reconfigurat semnificativ structura traficului aerian în regiune. La acea vreme, întreprinderea era condusă de directorul interimar Oleg Popșoi, iar coordonator din partea guvernului era A. Spînu, menționat anterior.

„Banii au intrat și au dispărut” – astfel a descris D. Vangheli lui Sorin Stati soarta celor 3 milioane de euro alocați de EUROCONTROL Moldovei în 2022, iar O. Popșoi a explicat că situația este „coordonată” de A. Spînu. Acesta din urmă a reacționat imediat, declarând că „fondurile EUROCONTROL au fost verificate și au trecut de audit”, ceea ce era de așteptat.

Însă apelul său la existența unui audit nu este mai mult decât un manevră defensivă standard, care nu răspunde la întrebarea esențială. Granturile externe, inclusiv cele de la EUROCONTROL, sunt alocate pentru posturi specifice de cheltuieli: salariile anumitor angajați, programe specifice de formare, costuri operaționale. Și, dacă fondurile au trecut formal prin conturile întreprinderii și au fost înregistrate la liniile bugetare corespunzătoare, dar în realitate au ieșit prin alte mecanisme, o verificare standard nu va dezvălui acest lucru.