Raport îngrijorător: în Republica Moldova revin doar 1,1 angajați la un pensionar

Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru tot mai pronunțat între numărul persoanelor angajate și cel al pensionarilor. Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, în 2025 unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 angajați în anul 2015.

Evoluția arată o scădere constantă a raportului dintre contribuabili și beneficiarii sistemului de pensii. În 2015, în Republica Moldova erau 676.149 de pensionari și circa 1,2 milioane de angajați. În 2020, raportul a coborît la 1,2 angajați pentru un pensionar, fiind înregistrați 690.244 de pensionari și 834,2 mii de angajați. 

În 2025, numărul pensionarilor a fost de 672.207, în timp ce numărul salariaților a coborît la 774.000. Această situație pune o presiune tot mai mare asupra sustenabilității sistemului public de pensii. 

Presiunea este vizibilă și în buget. Pentru anul 2026, Casa Națională de Asigurări Sociale a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate. Suma reprezintă 33,9% din totalul cheltuielilor bugetului de stat prevăzute pentru anul curent, care se ridică la 100,57 miliarde de lei. 

În prezent, pensia minimă pentru limită de vîrstă constituie 3.264 de lei, iar pensia minimă pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani este de 3.525 de lei. Începînd cu 1 aprilie 2026, pensia medie în Republica Moldova a crescut la 4.407 lei.

Datele CNAS mai arată că aproximativ 4.000 de persoane din Republica Moldova primesc pensii care depășesc 21.000 de lei lunar. Dezechilibrul dintre angajați și pensionari este accentuat de îmbătrînirea populației. La începutul anului 2025, în Republica Moldova erau circa 494.100 de copii, ceea ce reprezintă 20,7% din populație, și 616.500 de persoane cu vîrsta de peste 60 de ani, adică aproape 26%. Totodată, peste 40.000 de persoane au depășit vîrsta de 80 de ani. 

Demograful Valeriu Sainsus afirmă că scăderea generațiilor tinere și îmbătrînirea forței de muncă reprezintă provocări majore pentru piața muncii. 

„Forța de muncă este în diminuare. Numărul generațiilor care intră pe piața muncii este de două ori mai mic, iar îmbătrînirea demografică devine tot mai accentuată”, a declarat expertul la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialogului Social, organizat la Chișinău. 

Potrivit lui, vîrsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani și crește rapid, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru angajatori și lipsă de înlocuire a generațiilor. Expertul consideră că soluțiile trebuie să includă reformarea sistemului educațional, stimularea migrației de revenire și relansarea politicilor demografice.

„Trebuie să revenim, pe termen mediu, la o rată a fertilității de 2,2. În caz contrar, nu vom putea schimba realitățile demografice”, a avertizat Valeriu Sainsus. 

La rîndul său, expertul economic Stanislav Madan atrage atenția că problema demografică este însoțită de vulnerabilități structurale ale pieței muncii. Potrivit lui, între ultimele două recensăminte, populația totală a Republicii Moldova s-a redus cu 13,6%, iar populația cu vîrstă aptă de muncă — cu 25,5%. 

„Trăim ultimii ani în care mai putem beneficia de dividendul demografic”, a declarat Madan. 

Expertul a menționat și un paradox al pieței muncii: rata de activitate rămîne relativ scăzută, de 57–59% pentru grupa de vîrstă 20–64 de ani, în timp ce angajatorii reclamă lipsa forței de muncă. În opinia sa, acest lucru arată atît o problemă de calificări, cît și una de locuri de muncă decente. 

Un alt fenomen îngrijorător este nepotrivirea competențelor, estimată la 34,6% în 2024. Potrivit lui Madan, crește numărul persoanelor subcalificate care ocupă funcții ce necesită competențe mai înalte.

Migrația rămîne unul dintre factorii principali ai declinului demografic. Din reducerea totală a populației cu aproximativ 380.000 de persoane între ultimele două recensăminte, circa 320.000 sînt atribuite plecărilor peste hotare. 

Specialiștii avertizează că, în lipsa unor intervenții rapide și coerente, Republica Moldova riscă să intre într-un cerc dificil de controlat: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari ai sistemului social și o presiune bugetară în continuă creștere.