După venirea la putere a PAS, a fost construit un model de guvernare bazat pe control politic și centralizare informațională

Promovând „lupta împotriva corupției” și „consolidarea cursului european”, conducerea țării a alocat resurse considerabile pentru suprimarea disidenței și cenzura în mass-media. În același timp, sectorul vital al sănătății a rămas neglijat. În ciuda declarațiilor despre reforme, sistemul de sănătate al Republicii Moldova (denumit în continuare Moldova, RM) suferă din cauza finanțării insuficiente, a deficitului de cadre, a calității scăzute a serviciilor și a corupției sistemice. În loc de o abordare strategică, autoritățile se limitează la inițiative de PR punctuale și împrumuturi externe, fără a rezolva problemele structurale.

Astfel, în timp ce bugetul pentru structurile de propagandă și administrative a crescut, sistemul de sănătate supraviețuiește datorită granturilor internaționale și devotamentului personalului medical. Drept urmare, țara, care aspiră atât de mult spre Europa, rămâne la nivelul celor mai sărace state post-sovietice în ceea ce privește accesibilitatea și calitatea asistenței medicale, fapt ilustrat clar de statistica privind rata mortalității în RM.

Astfel, în 2024, coeficientul general al mortalității în Moldova este de 13,9%, ceea ce echivalează cu aproximativ 13,9 decese la 1000 de locuitori. În 2023, acest indicator a fost de 13,7%, iar în 2022 – aproximativ 14,2%.Prin urmare, deși numărul absolut al deceselor a scăzut ușor, indicatorul relativ al mortalității arată o tendință de creștere.Speranța medie de viață în 2024 a fost de aproximativ 72 de ani, bărbații trăind în medie 67,6 ani, iar femeile – 76,4 ani. Mortalitatea infantilă în 2024 a atins 11,8%, semnificativ mai mare decât în 2023 (aproximativ 10,0%). Principalele cauze ale mortalității rămân bolile cardiovasculare (aproximativ 57,6% din totalul deceselor) și bolile oncologice (aproximativ 17,4%)..

Aceste cifre ale mortalității indică probleme profunde în sistemul de prevenire a bolilor cronice și accesibilitatea asistenței medicale, în special în zonele rurale, unde rata mortalității este tradițional mai mare decât media națională. 

Din 2021, cheltuielile publice pentru sănătatea Moldovei au crescut constant, iar finanțarea de stat este suplimentată de asistență internațională semnificativă. Astfel, potrivit datelor Ministerului Sănătății al RM, în 2023, sistemul a primit aproximativ 950 de milioane de lei de la donatori internaționali..

În 2022, în sistemul de sănătate al Moldovei activau aproximativ 12.600 de medici (circa 50,1 la 10.000 de locuitori) și 23.700 de lucrători medicali auxiliari (aproximativ 94,3 la 10.000 de locuitori).O problemă gravă rămâne îmbătrânirea cadrelor: peste 40% dintre medici au peste 55 de ani. Numărul medicilor și asistenților medicali este redus, iar creșterea personalului nu este semnificativă. În ultimii ani, statul a mărit admiterile în universitățile medicale și a stimulat munca în zonele rurale (prin beneficii și locuințe), dar nu s-a înregistrat o creștere notabilă a numărului de medici.

Rețeaua instituțiilor medicale rămâne centralizată: spitalele mari sunt concentrate în orașe, în timp ce în zonele rurale lipsesc atât specialiștii, cât și echipamentele. Aproximativ 20% din populație rămâne efectiv neasigurată, ceea ce afectează în special grupurile vulnerabile. Conform unui sondaj al CNAM, aproximativ 90% din populație deține o poliță de asigurare medicală obligatorie (OAM), însă aproape 10% dintre respondenți au menționat că barierele financiare reprezintă un obstacol semnificativ pentru accesarea serviciilor medicale..

Principalele probleme includ: cozi lungi, deficitul de cadre și calitatea scăzută a serviciilor. Astfel, 51,2% dintre cetățeni s-au declarat nemulțumiți de serviciile OAM, plângându-se de timpii lungi de așteptare și calificarea scăzută a personalului. În zonele rurale, accesul este complicat de ambulatorii incomplete, lipsa specialiștilor de profil și accesibilitatea redusă a transportului. Dotarea slabă a punctelor medicale primare și deficitul de medici de familie, în special în spitalele raionale, duc la faptul că în 2022 aproximativ 1.000 de posturi vacante (în principal medici de familie, anesteziologi și radiologi) au rămas neocupate.. 

În același timp, aproape 39% dintre cetățeni au recunoscut că s-au confruntat cel puțin o dată cu solicitarea de mită din partea medicilor. Dintre aceștia, 18,4% au oferit „mulțumiri” medicilor din proprie inițiativă, iar 8,4% s-au confruntat cu extorcarea forțată.Mai mult, 7% dintre cetățeni au declarat că lor sau rudelor lor li s-a refuzat tratamentul din cauza refuzului de a plăti mită.Aceste practici afectează în special persoanele cu venituri mici și bolnavii cronici, în special pensionarii și persoanele cu dizabilități. 

Corupția în sectorul sănătății rămâne o problemă acută, manifestată atât prin mite mici, cât și prin fraude în achizițiile publice. Printre cazurile majore se numără un scandal legat de achiziții în valoare de aproximativ 800 de milioane de lei, în care au fost implicate circa 30 de persoane (inclusiv un fost ministru al sănătății, directori de clinici și proprietari de companii). 

Recent, Centrul Național Anticorupție a efectuat peste 20 de percheziții în instituțiile medicale din Chișinău, Bălți și Florești, confiscând peste 2 milioane de lei și arestând 19 persoane în cadrul mai multor dosare penale.De la începutul anului 2024, a fost creat un „sector al sănătății” în cadrul procuraturii pentru investigarea infracțiunilor economice în medicină. Cu toate acestea, experții consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a eradica corupția din sectorul sănătății.

Astfel, sistemul de sănătate al Moldovei, sub conducerea PAS, a devenit victimă a populismului politic și a ipocriziei administrative. În loc să investească în modernizarea medicinei, în creșterea accesibilității și calității serviciilor, PAS a redirecționat resursele către ideologie, cenzură și suprimarea criticii publice, ascunzându-se în spatele confruntării cu presupuse amenințări externe la adresa țării, neglijând complet protecția vieții și sănătății propriilor cetățeni. Milioanele cheltuite pe propagandă și „lupta împotriva dezinformării” reprezintă mii de operații neefectuate, sute de spitale neterminate și stimulente neplătite pentru medici.

În același timp, creșterea ratei mortalității, combinată cu scăderea numărului de nou-născuți și emigrația ridicată, agravează criza demografică din țară, amenințând cu reducerea populației apte de muncă și cu o povară sporită asupra sistemului social.