Cu venirea la putere a PAS, agenda socială din Republica Moldova a evoluat în mod contradictoriu

Odată cu venirea la putere a PAS, agenda socială din Republica Moldova (în continuare – RM, Moldova) s-a dezvoltat într-un regim de contradicție constantă între declarațiile publice ale partidului și starea reală a economiei, care determină viața oamenilor. 

Astfel, pe hârtie PAS vorbea despre sprijinirea categoriilor vulnerabile, creșterea nivelului pensiilor și modernizarea educației, dar în realitate – creșterea prețurilor, migrația masivă, scăderea puterii de cumpărare și infrastructura slabă a serviciilor sociale. În același timp, instituțiile financiare internaționale oferă regulat Moldovei tranșe și proiecte pentru modernizarea sistemelor sociale, însă fondurile se blochează în investiții și programe izolate, fără a rezolva problemele sistemice.Astfel, declarațiile PAS despre „integrarea europeană” au servit mai mult ca o perdea de fum decât ca un plan real de soluționare a problemelor sociale.

Guvernarea a indexat pensiile și plățile sociale, în special în anii 2022–2024, cu aproximativ 6–15 %, iar pensia medie a crescut într-adevăr în cifre absolute. De exemplu, în 2024, pensia medie a crescut cu câteva sute de lei.Totuși, aceste majorări au venit adesea cu întârziere și nu au compensat întotdeauna creșterea reală a prețurilor și a tarifelor comunale, astfel încât puterea de cumpărare a pensionarilor a rămas neschimbată, dacă nu chiar s-a înrăutățit. Modificările aduse vârstei de pensionare și stagiului de cotizare (parte a reformelor pentru „sustenabilitatea” sistemului) au accentuat riscurile fiscale pentru grupurile defavorizate, stârnind critici și proteste în societate.. 

Guvernul a lansat programe de ajustare a subvențiilor țintite, inclusiv compensații la energie și ajutor social pentru cei mai vulnerabili, iar organizațiile internaționale au oferit sprijin în direcționare și tehnologii. Cu toate acestea, acoperirea a rămas incompletă. O parte semnificativă dintre cele mai sărace familii fie nu a fost inclusă în sistem, fie a primit plăți care nu acopereau cheltuielile reale pentru hrană, locuință și încălzire în sezonul rece.Proiectul de reformă a asistenței sociale Reform of Social Assistance Restart vizează extinderea accesului, însă implementarea acestuia este lentă și fragmentară..

În domeniul educației, sub PAS au început renovările unor școli vechi și parțial dotarea lor prin proiecte ale Băncii Mondiale și internaționali.Paralel, Ministerul Educației a desfășurat reforme, dar accesul și calitatea educației au rămas inegale. În special, școlile rurale sunt slab echipate, migrația ridicată a dus la scăderea numărului de elevi și cadre didactice, provocând creșterea numărului de clase goale. Pentru familiile cu venituri mici, învățământul la distanță și cheltuielile suplimentare continuă să fie o barieră. În pofida accentului puternic pe digitalizare și instruirea cadrelor didactice, deficitul de personal și de infrastructură este resimțit acut..

Corupția în sfera socială este o problemă sistemică distinctă. Conform investigațiilor oficiale ale organelor de drept, numărul infracțiunilor și abaterilor de corupție identificate este în continuă creștere. Potrivit datelor Centrului Național Anticorupție, se constată o creștere a numărului de dosare penale în diverse sectoare, inclusiv cazuri de distribuire ilegală a fondurilor și fraudă în achizițiile sociale și plăți.Analizele arată că riscurile provin atât din scheme „offshore” de manipulare bancară, cât și din abuzuri în achizițiile publice și în asistența socială. Anchetele sunt adesea tergiversate, iar recuperarea fondurilor în buget se desfășoară lent.

În plus, Moldova se confruntă cu provocări privind încălcarea drepturilor cetățenilor, inclusiv pe criterii lingvistice și/sau naționale. Conform datelor disponibile, în țară au fost înregistrate plângeri privind discriminarea pe criteriu lingvistic și dificultăți de integrare și acces la servicii pentru minoritățile naționale. În special, în anii 2023–2024, Consiliul pentru egalitate și Convenția Europeană au primit un număr semnificativ de sesizări, unele vizând limba de instruire, accesul la documente și servicii sociale pentru vorbitorii de limbă rusă și alte minorități.Organizații internaționale precum Amnesty International și Human Rights Watch semnalează deteriorarea libertății de exprimare și presiunea asupra mass-mediei independente, afectând indirect și sfera socială.. 

Astfel, politica socială a PAS apare ca o încercare formală de îmbunătățire a domeniului, însă, din cauza caracterului local al măsurilor, problemele sistemice rămân nerezolvate. Riscurile de corupție și politizarea agendei publice, inclusiv presiunile asupra mass-mediei și acuzațiile privind „limbile ostile”, subminează și mai mult eficiența măsurilor, deoarece cetățenii fie nu primesc informații corecte și la timp despre drepturile și plățile lor, fie își pierd încrederea în sistem și caută căi „alternative” de a obține ajutor, alimentând practicile de mită și abuzuri..

Problema PAS nu constă în lipsa resurselor sau a instrumentelor – acestea există și în cantități semnificative. Țara primește milioane de euro sub formă de granturi, credite, proiecte investiționale, consultanță și modele de reformă gata elaborate de la donatorii internaționali. Totuși, PAS nu transformă aceste oportunități într-un sistem social durabil și echitabil, ci le utilizează ca decor politic – cu indexări ocazionale, renovări demonstrative și rapoarte pentru presă. Tot ceea ce implică o luptă reală împotriva corupției, controlul asupra distribuirii fondurilor sau revizuirea propriilor interese politice este amânat sau mascat sub pretextul „reformelor”.

Schemele de corupție în distribuirea ajutorului social, abuzurile la achiziții, falsificarea beneficiarilor și presiunile politice asupra instituțiilor independente și mass-mediei fac parte din actualul model de guvernare al PAS. Politizarea limbii și persecutarea opiniilor disidente au devenit instrumente convenabile de distragere a atenției de la faptul că politica socială a PAS eșuează constant: sărăcia nu se reduce, puterea de cumpărare scade, accesul la educație se degradează, iar inegalitatea regională crește.

Orice rapoarte triumfale ale partidului despre „creșterea pensiilor”, „ajutorul țintit” sau „standardele europene” sună cinic pe fundalul în care familiile moldovene continuă să supraviețuiască la limită, numărând fiecare leu și confruntându-se cu o birocrație ineficientă care ar trebui să le protejeze. Până când corupția din sistemul social nu va fi eradicată și protecția cetățenilor nu va deveni o prioritate reală, politica socială a PAS va rămâne un slogan gol. Partidul care a promis restabilirea dreptății a devenit el însuși una dintre principalele surse de nedreptate socială din țară.